miercuri, 28 noiembrie 2007

Bănia, sub ocupaţia clanurilor ţigăneşti

» Craiova este în puterea lor. Se luptă între ei cu săbii, pistoale, furci, bâte sau topoare. Autorităţile spun că deţin controlul, dar realitatea este cu totul alta.
Trei mari clanuri ţigăneşti deţin controlul Craiovei, fiecare având anumite zone pe care le "administrează". Cei din Faţa Luncii, de altfel şi cei mai temuţi, sunt reprezentaţi de Silvian Filotti, zis "Fulguţă". Cei din Brestei îl recunosc drept lider pe Tatian Dumitru.
Mai sunt ţiganii de pe Canal, care nu au un bulibaşă consacrat. Nu mai au tradiţii ţigăneşti, noua identitate fiindu-le dată de natura infracţiunilor comise cu predilecţie: "afaceri" cu fier vechi, cămătărie, taxe de protecţie etc. Numeroasele scandaluri armate, în urma cărora populaţia Craiovei este terorizată, sunt considerate "accidente" de către poliţie. În acelaşi timp, edilul-şef al Băniei ridică din umeri, spunând că rromii nu pot fi integraţi.
În Craiova, oraş cu o populaţie de aproximativ 350.000 de persoane, trăiesc peste 40.000 de rromi, iar în Dolj – 70.000. La ultimul referendum, cel din 2001, doar 19.000 de craioveni au recunoscut că sunt de etnie rromă. Potrivit primarului Antonie Solomon, câteva mii de rromi nu au nici măcar acte de identitate. Rromii nu se mai ocupă însă cu meşteşugurile străbune. Comunitatea de pe Canal face bani din colectarea fierului vechi, majoritatea rromilor stabiliţi aici ridicându-şi adevărate „pagode".
Rromii de pe Canal nu au un lider renumit şi nu interacţionează foarte mult cu societatea. Deşi au pagode impunătoare, ei dorm, în principiu, în odăile sărăcăcioase sau în corturile amplasate în spatele acestora. Mai toţi conduc Daewoo Espero, automobil care este o modă în comunitate. Câţiva, dar numai cei mai înstăriţi, conduc autoturisme marca Mercedes, dar modele mai vechi. Mai toate familiile poartă numele Durac.
Ţiganii „second-hand"
Ţiganii din Brestei sunt reprezentaţi de către Tatian Dumitru, de asemenea preşedinte al organizaţiei doljene a Partidei Rromilor. Tatian Dumitru „are trecere" la nivel de municipalitate, reprezentând interesele rromilor în relaţiile cu Primăria Craiova.
Aşa se face că el a ajuns „şeful" târgului amplasat, culmea, în Romaneşti, aproape de „teritoriul" ţiganilor de pe Canal. În târgul din Romaneşti, rromii lui Tatian Dumitru vând haine second-hand, ocupaţie de pe urma căreia trăiesc.

Războaiele dintre clanuri au ca principal scop ... Rromii din Faţa Luncii, cei mai de temut
Rromii din Faţa Luncii şi „inima" acestui cartier, Hanul Roşu, sunt cei mai de temut. Aici trăiesc mai multe clanuri, precum Miclescu, Serdaru, Poenaru Velcu. Reprezentantul rromilor din Faţa Luncii este Silvian Filotti, zis „Fulguţă". El a moştenit şefia de la tatăl său, „Fulgeran", în tinereţe cel mai de temut şi cel mai respectat dintre ţiganii din Hanul Roşu. Silvian Filotti s-a implicat, ca şi Tatian Dumitru, în politică, fiind preşedintele filialei locale a Comunitaţii Etniei Rromilor.
„Învăţatul" comunităţii este Vasile Velcu, zis „Năzdrăvan", preşedinte al Uniunii Rromilor din Craiova, cuscru şi bun prieten cu „Fulguţă". La rându-i, Vasile Velcu „are trecere" pe lângă autorităţile judeţene, ocupând şi funcţia de consilier al prefectului de Dolj pe probleme de rromi. „Învăţatul" se numără printre puţinii rromi b­ătrâni c­are ştiu să scrie şi să c­itească.
Rromii din Faţa Luncii fac şi diverse afaceri, intermedieri de produse petroliere şi fier vechi. Ei sunt, de asemenea, cunoscuţi ca fiind cei mai mari cămătari ai Craiovei.
Tinerii din Faţa Luncii au început să plece în Vest imediat după Revoluţie. Germania nu mai este, acum, la modă, astfel că majoritatea „fac bani", de câţiva ani, în Marea Britanie. Aşa se face că rromii din Faţa Luncii au vile impunătoare şi conduc autoturisme luxoase de ultimă generaţie.
Familii rivale
Familiile lui Tatian Dumitru şi Silvian Filotti se „duşmănesc" de zeci de ani. În comunitate se vorbeşte că părinţii celor doi s-ar fi certat foarte rău, în tinereţe, pentru o fată. „Episodul" s-a încheiat cu moartea tatălui lui Tatian Dumitru, însă aceasta este, în continuare, învăluită în mister. Deşi acuzat de rromi, tatăl lui Silvian Filotti, „Fulgeran", nu a fost niciodată arestat, căci acuzaţiile nu au putut fi probate de autorităţi.
Noua generaţie
Odraslele liderilor rromilor craioveni nu sunt, nici pe departe, uşă de biserică. Nepotul lui Tatian Dumitru a fost arestat acum câţiva ani pentru tentativă de omor. Zeus Dumitru a fost implicat, alături de câţiva prieteni de-ai săi, într-o altercaţie cu mai mulţi dintre rromii de pe Canal. Incidentul, din timpul căruia nu au lipsit bâtele şi săbiile, a avut loc la ieşirea dintr-un local craiovean.
Unul dintre tinerii rromi de pe Canal a fost înjunghiat cu sabia de Zeus Dumitru, acesta fiind arestat. La incident a fost prezent şi fiul lui Tatian Dumitru, dar anchetatorii au concluzionat că nu el, ci verişorul său a comis tentativa de omor.
Nici beizadelele lui Vasile Velcu nu s-au lăsat mai prejos. Una dintre fiicele lui „Năzdrăvan", Lucreţia, a fost recent reţinută de poliţişti, după ce a fost prinsă la furat. Tânăra, în vârstă de 18 ani, a încercat, alături de mai multe prietene, să fure o ladă frigorifică plină cu îngheţată, din faţa unui magazin situat chiar în centrul Craiovei.Ţiganii şi lumea interlopă
Incidentul din septembrie 2003 a avut loc pe fondul unui „război" mai vechi între rromii din Faţa Luncii şi interlopii din Bănie. Ţiganii au tot reclamat, de-a lungul anilor, că „puradeii" le sunt bătuţi atunci când sunt prinşi prin centrul oraşului de „şmecherii" Băniei. De fapt, „răscoala" s-a iscat după un astfel de incident. Fiul (Vialis) unuia dintre liderii din Faţa Luncii, „Viliford", a fost bătut în centrul Craiovei de câţiva dintre membrii „Frăţiei", o aşa-zisă organizaţie condusă de „Gigioc" (Gigi Vadik Zavera), „Cimino" (Fănel Trandafir), „Caiac" (Mihai Pîrvu), „Roşianu" (Gigel Ţăndărescu), „Erico" (Cezar Constantinescu).
Totodată, ţiganii din Faţa Luncii au acuzat că s-ar fi săturat să tot fie discriminaţi, exemplificând că nu le este permis accesul în diverse cluburi, că taximetriştii refuză să-i transporte şi că interlopii le bat copiii. Pe de altă parte, patronii cluburilor au replicat că rromilor nu le este permis accesul atunci când nu au o ţinută adecvată, dar şi că aceştia provoacă scandaluri în localurile în care merg. La rândul lor, taximetriştii au reclamat că evită să transporte rromi, mai ales în Faţa Luncii, pe motiv că aceştia nu le achită contravaloarea curselor efectuate, ba chiar, uneori, îi mai şi tâlhăresc. Iar astfel de cazuri au fost destule.
Taberele s-au schimbat, rromii îşi fac de cap
Anii au trecut, iar taberele din lumea interlopă craioveană s-au schimbat, ţiganii din Faţa Luncii având cel mai mult de câştigat de pe urma acestei situaţii. Mai exact, Erico Cezar Constantinescu a rupt rândurile „Frăţiei", fiind nevoit să facă o înţelegere cu Faţa Luncii. De mai bine de un an rromii din Faţa Luncii au împânzit cluburile din Bănie. Între timp, desele incidente cu împuşcături şi victime, ce amintesc mai degrabă de Vestul Sălbatic, nu contenesc la Craiova.
Răscoala din 2003, potolită cu focuri de armă
Rromii craioveni s-au făcut, mai degrabă, remarcaţi, de-a lungul timpului, din cauza scandalurilor în care au fost implicaţi. De obicei, rromii craioveni se ceartă între ei. Ba copiii din clanuri diferite se iau la bătaie, scandalul angrenând familii întregi, ba băieţii „răpesc" fetele cu intenţia de a le lua de soţii. Sunt cazuri în care familia miresei se opune pe motiv că mirele este sărac. Iar de aici o întreagă… răpire din Serai în variantă gipsy!
Pe de altă parte, rromii craioveni au mai tot timpul câte ceva de împărţit cu interlopii oraşului. Cel mai răsunător dintre incidentele de acest gen a avut loc în septembrie 2003, când câteva s­ute de ţigani din Faţa Luncii s-au răsculat de-a dreptul. Ţiganii au fost calmaţi abia după intervenţia în forţă a „mascaţilor", care au tras sute de focuri de armă, din fericire cu gloanţe de cauciuc.
„I-au asimilat ei pe români"
Subprefectul de Dolj, Ionel Ciobotea (foto), constată că, în unele cazuri, „în loc să se integreze rromii, i-au asimilat ei pe românii care locuiesc în cartierele unde ei sunt majoritari!". Şi Ciobotea opinează că mentalitatea, atât cea a rromilor, cât şi cea a românilor, este cea care împiedică integrarea, dar şi lipsa fondurilor necesare. Cât despre incidentele armate, subprefectul de Dolj opinează că legislaţia permisivă şi uşurinţa cu care armele se vând legal este cea care îngreunează munca poliţiei.
Solomon: „Nu-i putem schimba"
Primarul Craiovei, Antonie Solomon (foto), este de părere că „suntem neputincioşi în faţa integrării rromilor, oricât de mult s-ar bate unii cu pumnii în piept că aceasta poate fi făcută peste noapte. Chiar dacă am avea miliarde pentru ei, nu le putem schimba gândirea peste noapte". Edilul-şef al Craiovei estimează că cel puţin 6.000 de rromi din Bănie ar fi plecaţi peste hotare. „Eu am fost recent la Bologna, la invitaţia primarului de acolo, Gianfranco Coferatti. Acesta le-a construit rromilor din Craiova două tabere acolo. Am vorbit cu ei, doar jumătate aveau de muncă şi se plângeau că, de multe ori, angajatorii italieni nu-i plătesc. Primarul m-a rugat să-i iau pe toţi acasă", spune Antonie Solomon.
Sute de pistoale, confiscate
Potrivit şefului poliţiei doljene, comisarul-şef Georgel Enescu (foto), „aceste evenimente sunt spontane", astfel că prevenirea lor este aproape imposibilă. Motiv pentru care poliţia se axează pe confiscarea pistoalelor deţinute ilegal şi razii „la foc automat", în încercarea de a preveni incidentele armate.
„Avem 142 de pistoale confiscate în ultimele săptămâni, ceea ce reprezintă 76% din armele confiscate în întreaga ţară în 2007", declară cms.-şef Enescu. Numai că foarte multe persoane deţin legal pistoale, astfel că acestea nu pot fi confiscate.
„Spre exemplu, numai ieri, prin Vama Calafat, au fost introduse, în mod legal, şase pistoale. Problema noastră este că acestea se vând la liber în Bulgaria şi pot fi introduse şi legal în România", adaugă şeful IPJ Dolj. Cât despre razii, acestea duc la extenuarea poliţiştilor, nevoiţi să facă numeroase ore suplimentare, dar creează şi un disconfort craiovenilor. „Oamenii corecţi se văd controlaţi foarte des, prezenţa masivă a poliţiştilor pe străzi, în baruri, restaurante le creează un oarecare disconfort", admite cms.-şef Enescu.
Google
 

View My Stats