miercuri, 27 februarie 2008

Tinta Camatarilor

-- Gheorghe Cristian, zis "Masca", le-a cerut procurorilor sa-l vare dupa gratii pentru a-l feri de razbunarea fostilor sai sefi, interlopii Ion si Vasile Balint

Lumea interlopa asteapta cu maxim interes pronuntarea sentintei de la Inalta Curte in dosarul fratilor Sile si Nutu Camataru. Magistratii urmeaza sa ia saptamana viitoare o decizie in legatura cu recursul DIICOT formulat fata de sentinta Curtii de Apel Bucuresti (CAB) care a redus pedepsele pentru mai multi inculpati din aceasta cauza, cea mai substantiala fiind a lui Ion Balint, zis Nutu Camataru. De la o pedeapsa de noua ani, acesta a ramas cu una de doi. Daca Inalta Curte mentine decizia instantei inferioare, Nutu Camataru are sanse sa iasa in curand de dupa gratii. Posibilitatea eliberarii acestuia a "blocat" in ultimele zile activitatea gruparilor infractionale din Capitala.
In timp ce micile grupari interlope se pregatesc de o posibila eliberare a celui care controla peste jumatate din Bucuresti, unul dintre oamenii Camatarilor, aflat in prezent in libertate, dar judecat in acelasi dosar cu Nutu si fratele acestuia Vasile Balint - zis Sile Camataru, a cerut sa fie incarcerat cat mai departe de cei doi. Este vorba despre Gheorghe Cristian, zis Masca, un personaj de incredere al fratilor Balint. Un personaj care insa dupa decimarea clanului i-a "turnat" in fata

procurorilor pe fratii Camataru, dand detalii despre faptele acestora. Masca, condamnat de CAB la sapte ani de detentie, s-a prezentat saptamana trecuta la Parchetul General-DIICOT, solicitand ca dupa ce se va pronunta sentinta in dosarul de la Inalta Curte de Casatie si Justitie sa fie incarcerat departe de fratii Balint. In acest fel, Gheorghe Cristian incearca sa evite o eventuala razbunare a fratilor Camataru. La scurt timp dupa ce fratii Balint au aflat ca Masca i-a tradat, i-au transmis ca nu va scapa usor. Imediat, Gheorghe Cristian a inceput sa dea inapoi, sustinand ca ar fi fost obligat de anchetatori sa dea declaratii incriminatoare despre Sile si Nutu. "A venit saptamana trecuta la Parchet. Nu era chemat pentru vreo audiere. A venit din proprie initiativa. Si a cerut ca dupa ce va fi pronuntata sentinta in dosarul de la Inalta Curte si cand se va emite mandatul de arestare, sa fie incarcerat departe de fratii Balint, motivand ca are probleme din cauza lor. Procurorul poate lua legatura cu Ministerul de Interne sau Administratia Penitenciarelor in cazul in care o persoana a colaborat la un caz si a oferit informatii anchetatorilor, pentru ca respectiva persoana sa beneficieze de protectie. In sensul de a nu-i fi pusa viata in pericol. Parchetul nu are competente pe incarcerare. Poate doar reliefa o anumita situatie. Daca cineva a colaborat cu anchetatorii si a oferit informatii despre fapte comise de o anumita persoana, nu poti sa-i pui impreuna in arest. Numai ca in cazul lui Masca lucrurile nu stau chiar asa. A colaborat la inceput dand informatii despre fratii Camataru, dupa care in instanta a inceput sa spuna altceva. Posibil sa fi fost amenintat", ne-au declarat surse judiciare.

Acuzator sub acoperire
Fratii Camataru au aflat despre colaborarea lui Masca cu procurorii la scurt timp dupa arestarea lor. Acest lucru este confirmat de declaratiile lui Ion Balint (foto) din 2004.
Atunci, in timpul unei audieri la Comisia de Abuzuri din Senat, Nutu Camataru spunea: "am primit un telefon de la Gheorghe Cristian, zis Masca, acuzatorul meu sub acoperire".
Intr-o discutie telefonica, Ion Balint afirma, referindu-se la Masca: "... Ca se duce si te spune. Noua... Stii ce facea? Vorbea cu noi la masina la instanta, si pe urma a pus un jandarm d-ala martor sa zica ca-l amenintam. Stii ce periculos e ba? Vorbeste, ba, cu cineva sa-i rupa capul, ba!".
Colaborarea lui Masca cu anchetatorii e confirmata si de rechizitoriul Parchetului in care se arata: "Nu in ultimul rand mai mentionam declaratiile verbale ale inculpatilor Roman Laurentiu zis ,Relu Ursaru", Dudita Silviu zis ,Fluturica", Gheorghe Cristian zis ,Masca", declaratii pe care acestia le-au formulat in cursul urmaririi penale si in care fac referiri cuprinzatoare si lamuritoare privind participatia lor si a celorlalti inculpati (n.r-inclusiv fratii Camataru) la savarsirea infractiunilor de talharie si lipsire de libertate in mod ilegal". De altfel, in rechizitoriul Parchetului se retine ca Gheorghe Cristian a avut o atitudine sincera. Iar intr-o alta declaratie data in fata procurorilor, "Masca" spunea ca Nutu si-a impus autoritatea datorita faptului ca in relatiile sale a folosit intotdeauna violenta. "Chiar si membrii familiei sale ii stiau de frica", declara acesta.

Tradatorul Fluturica
Un alt om al Camatarilor care a intrat in vizorul acestora dupa ce a dat in fata procurorilor declaratii incriminatoare este Silviu Dudita, zis Fluturica. Intr-o discutie telefonica purtata intre Nutu si Sile Camataru, primul ii spune fratelui sau: "Lasa ca sunt destui dusmani. Si e si Bugatti, si Maharu, si Fluturica. Trebuie perpeliti toti".
Fluturica s-a hotarat sa vorbeasca dupa ce a fost amenintat "cu suprimarea vietilor membrilor familiei sale". "Dupa ce Balint Vasile a fost arestat, oamenii lui si-au continuat activitatea de proxenetism. Toate aceste activitati se faceau cu acordul si protectia lui Balint Vasile, care coordona activitatea din penitenciar", spunea Dudita. El declara ca fratii Sile si Nutu Camataru aveau fiecare propriul grup: "Grupul lui Nutu se ocupa cu acte de violenta, cum ar fi recuperari de bani, taxe de protectie si inselaciune. Ca mod de operare a acestui grup, se actiona prin contactarea lui Nutu, iar acesta, la randul lui, ii trimitea pe oamenii lui pentru recuperarea sumelor de bani din care el lua o parte ca plata a interventiei. O mare parte din banii recuperati erau banii de rulaj ai lui Nutu. Grupul lui Sile Camataru se ocupa cu acte de proxenetism". Referindu-se la prostituatele Camatarilor, Dudita spune ca oamenii acestora "mai dadeau bani si la politisti care opreau masinile cu prostituate pentru legitimare pentru a fi lasate in pace". "De cate ori se facea razie la discoteca, gruparea lor era prevenita si nu duceau prostituatele. Au fost preveniti de momentele in care aveau sa-si faca aparitia organele de politie", mai spunea Fluturica.
O alta persoana invinuita in acest caz povesteste despre modul in care se faceau recuperarile cu violenta de catre Nutu Camataru. "Un exemplu concret al acestor recuperari prin violenta l-am aflat dintr-o discutie cu Maharu, care mi-a povestit ca un anume Cioara ar fi imprumutat cu camata de la Nutu o anumita suma de bani, insa nu a putut sa o restituie la timp. Motiv pentru care Nutu si-a trimis brigada peste acesta si l-ar fi batut. Cioara, pentru a se razbuna, a angajat un cetatean basarabean caruia, in schimbul unei sume de bani, i-a cerut sa amplaseze mai multe grenade in apropierea locuintei lui Nutu. Stiu ca aceasta actiune nu a fost dusa la capat".
Denuntatorul Masca
La sfarsitul saptamanii trecute, o grefiera de la Sectia Comerciala a Curtii de Apel a fost arestata dupa ce a cerut bani pentru a interveni in dosarul Camatarilor de la Curtea Suprema. Denuntatorul este nimeni altul decat Masca.
Potrivit anchetatorilor Parchetului Capitalei, grefiera Liliana Constantinescu a pretins mai multe sume de bani de la Gheorghe Cristian pentru a-si folosi influenta, aceasta primind in avans zece milioane de lei vechi. Grefiera i-a mai cerut lui Masca, 3000 de euro pentru a interveni in vederea obtinerii unei solutii favorabile intr-un dosar in care un alt membru al clanului Camataru, Stan Sile, poreclit "Nicu al lui Ghioala", este judecat. Pe 19 februarie, Inalta Curte a judecat recursul DIICOT, iar trei zile mai tarziu Masca s-a prezentat la Parchetul Bucuresti, pentru a face denunt impotriva grefierei. In aceeasi zi, aceasta a mers acasa la Masca, unde a primit de la acesta o suma de bani. Imediat dupa primirea banilor, anchetatorii au realizat flagrantul, grefiera fiind retinuta.

luni, 25 februarie 2008

Timişoara, de vânzare

AUTORITÃŢILE DORM ÎN PAPUCI! ● Cu acte false, clanurile ţigãneşti vând blana ursului din pãdureCase adevărate, vândute cu acte false. La Timişoara şi nu numai, falsificarea a devenit industrie. Cărţi de identitate, certificate de naştere, permise auto, cărţi funciare, dispoziţii de retrocedare, certificate de proprietate, orice. Cu profituri de milioane de euro.Reţelele româneşti de falsificatori nu pot supravieţui fără protecţia şi ajutorul unor funcţionari publici. Dovadă, rapoartele serviciilor secrete! Faptul că actele de identitate contrafăcute stau la baza tuturor nenorocirilor, nici asta nu mai reprezintă o noutate. Au demonstrat-o, negru pe alb, în urmă cu puţin timp, chiar şi reporterii Jurnalului Naţional, care au reuşit să-şi schimbe identitatea o dată la două ore! Totuşi, când autorităţile statului asistă impasibile în faţa unor probe mai mult decât evidente de săvărşire a unor infracţiuni grave, motivând că legea e proastă, atunci înseamnă că nu mai e nimic de făcut! Înseamnă că proprietăţile oamenilor sunt de vânzare, sunt la liber şi pot fi accesate şi în străinătate, chiar de oricine. Totul a început în urmă cu mai puţin de o lună, când la biroul unui om de afaceri din Timişoara, Ahmad Jabri Tabrizi, s-a prezentat cetăţeanul german Tudor Sorin Johann. Înarmat cu o procură din partea unui etnic maghiar, Robert Berger, acesta i-a oferit timişoreanului o suprafaţă de teren din centrul oraşului situată pe Strada Romulus la nr. 42-44, pentru suma de 600.000 de euro. Toate bune şi frumoase. Omul de afaceri a verificat procura la Biroul Notarial Safta Criste şi a constat că este autentică, actul existând în arhivele instituţiei. Chiar şi cartea funciară a fost confruntată la Oficiul de Cadastru Agricol şi Organizarea Teritoriului Agricol (OCAOTA) Timiş, angajaţii serviciului confirmând corectitudinea datelor înscrise în document, în sensul că Robert Berger este proprietarul tabular al suprafeţei de teren situate pe Strada Romulus nr. 42-44 din Timişoara. Mai mult, angajaţii oficiului de cadastru i-au adus la cunoştinţă lui Jabri Tabrizi că cetăţeanul maghiar a intabulat terenul în cartea funciară, în baza dispoziţiei de restituire nr. 2447 din 2005 a Primăriei Timişoara, document semnat de însuşi primarul Gheorghe Ciuhandu. Deci, totul, cât se poate de autentic şi de real!VERIFICÅRI AMÅNUNŢITE. Totuşi, pentru că intermediarul afacerii i-a ridicat o serie de semne de întrebare, omul de afaceri timişorean a vrut să vadă cu ochii lui conţinutul actului prin care Robert Berger s-a intabulat în cartea funciară. Zis şi făcut! A accesat mapa de lucru de la OCAOTA Timiş şi s-a convins că dipoziţia primarului Gheorghe Ciuhandu este cât se poate de reală, atât în ceea ce priveşte conţinutul, cât şi celelalte acte, care au stat la baza documentaţiei. Cu această ocazie, Jabri Tabrizi a mai constatat că cererea de intabulare a parcelei a fost făcută la data de 20 decembrie 2007, la solicitarea Biroului Notarial Mihai Cimpoeşu, în numele lui Robert Berger. Mai mult, chiar şi taxele pentru executarea lucrării de cadastru au fost plătite, factura şi toate documentele în original găsindu-se în mapa de lucru de la OCAOTA Timiş. Până şi planurile de situaţie şi cele de încadrare în zonă, documente care-l aveau ca beneficiar pe cetăţeanul maghiar, erau în original, atât la Primăria Timişoara, cât şi la instituţia de cadastru. Practic, nu mai era nimic de verificat. Totul era beton-armat!SURPRIZÅ MARE. În mod normal, în acestă fază omul de afaceri trebuia să se deplaseze la notar, pentru a perfecta tranzacţia cu reprezentantul lui Robert Berger, recte Tudor Sorin Johann. şi, totuşi, cumpărătorul a mai vrut să verifice şi la Primăria Timişoara conţinutul dipoziţiei de restituire nr. 2447 din 2005, deşi îl citise în mapa de la OCAOTA. Aici, şoc anafilactic! Diferenţe de la cer la pământ! Dacă actul de la OCAOTA făcea referire la terenul din Strada Romulus 42-44 şi la Robert Berger, în arhiva Primăriei Timişoara acelaşi document cu acelaşi număr de înregistrare făcea trimitere la Ecaterina Dumitru şi la un imobil din Strada Florilor nr. 5 din localitatea Chişoda! Deci, abia în acel moment, omul de afaceri a conştientizat că se află în faţa unor falsuri-legalizate, care ar fi putut să-l coste 600.000 de euro! După acest episod, la data de 22 februarie a.c., "cumpărătorul" s-a adresat procurorilor timişoreni, oferindu-se să facă flagrant "împuternicitului" Tudor Sorin Johann. Magistraţii au înregistrat doar un dosar penal pe numele cetăţeanului maghiar Robert Berger, pentru fals şi uz de fals. În ce-l priveşte pe Tudor Sorin Johann, procurorii bănăţeni au refuzat flagrantul, motivând că procura pe care acesta o are de la Berger este una autentică şi că va fi imposibil să-i probeze acestuia faptul că avea cunoştinţă că cetăţeanul maghiar falsificase documentele de proprietate de pe Strada Romulus 42-44 din Timişoara.CIRCUIT ÎNCHIS. Practic, după acest episod, Tudor Sorin Johann ar fi putut pleca în căutarea unei alte victime, căreia să-i înstrăineze, beneficiind de drepturi depline din partea lui Robert Berger, "terenul" de 600.000 de euro. Cert e că, între timp, graţie sesizării, angajaţii OCAOTA Timiş au blocat cartea funciară de pe Strada Romulus. Mai mult, şeful instituţiei, ing. Arthur Ursu, s-a arătat şocat de toată această poveste: "Eu nu am văzut aşa ceva în viaţa mea. Atât de bine făcut! Oricum, săptămâna aceasta, voi depune la Primăria Timişoara o adresă, prin care îi voi aduce la cunoştinţă primarului Gheorghe Ciuhandu că OCAOTA Timiş nu va mai opera dipoziţiile de retrocedare în cartea funciară, dacă acestea nu sunt semnate olograf de întâiul urbei şi de secretarul insituţiei. S-a terminat cu ştampila seacă! Aici ne jucăm cu proprietăţile oamenilor, care pot valora zeci de milioane de euro". De cealaltă parte, Direcţia Generală Anticorupţie Timiş confirmă că, în ultimele luni, fenomenul a luat o amploare de neimaginat. "În această speţă avem două certitudini. Cineva a vândut draftul şi fişierul dispoziţiei de retrocedare unei filiere, iar altcineva a ajutat la intabularea lucrării, dându-i un aspect de legalitate. Cu alte cuvinte, avem complici şi în Primăria Timişoara, şi la Cadastru", susţin surse din DGA Timiş.POVESTEA SE REPETÅ. Şi DGA Timiş a avut dreptate, când a spus că fenomenul a luat amploare. La nici o oră de la derularea acestei poveşti, în biroul notarului timişorean Ana Claici s-a prezentat un cetăţean care a dorit să facă o împuternicire pentru tranzacţia unui imobil situat pe Aleea CFR, prezentând o carte de identitate pe numele de Şerban Petru. "Mi s-a părut ciudat că, în momentul în care l-am întrebat, nu îşi cunoştea datele din buletin. A dat în bâlbâială. L-am trimis după certificatul de naştere. A spus că-l are în maşină. Şi dus a fost. Buletinul nu e în regulă. Trebuie să înţelegeţi că nu e vina notarilor, pentru că nu suntem experţi grafologi. Facem şi noi tot ce ne stă în putinţă", a declarat notarul Ana Claici. În fine, Jabri Tabrizi a ţinut să-şi facă singur dreptate. L-a chemat la birou pe Sorin Tudor Johann, pentru a-i aduce la cunoştinţă cele constatate. Acesta a venit însoţit de alte două personaje, Joie Marinescu şi Ionelaş Cârpaci, membri de vază ai comunităţii ţigăneşti din Timişoara. Evident, toţi trei, în calitate de "intermediari" ai afacerii de 600.000 euro. "Sunt convins că acest dosar se va termina cu autor necunoscut. Treaba a fost foarte bine făcută. Pot să vă spun, din experienţă, că o asemenea porcărie nu s-ar fi putut face niciodată fără complicitatea funcţionarilor din Primăria Timişoara şi OCAOTA Timiş", susţine Jabri Tabrizi

duminică, 17 februarie 2008

NENORICITI DE GARCEA

Strigător la cer. Un cetăţean al unei ţări europene a fost maltratat de oamenii legii chiar în sediul secţiei de poliţie. Îi cerem chestorului Gheorghe Popa, şeful IGPR, să declanşeze urgent o anchetă la Secţia 2 Poliţie Iaşi. "Domnule Inspector General, Subsemnata Grecu Alina-Gabriela, cu domiciliul în Iaşi, în funcţia de economist, doresc să depun plângere împotriva echipajului de poliţie de la Secţia 2 de Poliţie din Iaşi, care a fost de serviciu în seara zilei de 15 spre 16 februarie 2008.Doresc să declar următoarele:În seara menţionată mai sus mă aflam împreună cu prietenul meu şi cu un coleg de-al lui în barul «Alpin» de pe Strada Sărăriei.În jurul orei 1:00 noaptea s-a legat de mine un individ de naţionalitate străină, înjurându-mă şi bruscându-mă, drept pentru care prietenul meu a intervenit, încercând să vadă despre ce este vorba, însă agresorul respectiv l-a lovit pe prietenul meu cu capul în faţă. Barmanii au chemat poliţia într-un final şi am fost duşi eu, subsemnata, prietenul meu şi colegul său la Secţia de Poliţie nr. 2 din Iaşi. Acolo, poliţiştii m-au separat de prietenul meu şi de colegul său, pe care i-au introdus într-o cameră. După ce aceştia au intrat în camera respectivă, eu, subsemnata, am fost târâtă de păr pe scări într-o cameră de la etajul clădirii secţiei sus-menţionate de un poliţist, smulgându-mi părul din cap. Pe scări, poliţistul respectiv mi-a pus cătuşele şi a continuat să mă tragă de păr şi să mă lovească cu capul de pereţii holului. Am început să ţip după ajutor, dar nimeni nu a intervenit. După ce am ajuns în cameră, poliţistul a început să-mi aducă injurii şi apoi să mă lovească cu piciorul în zona coastelor şi în bărbie, provocându-mi contuzii. Apoi m-a lovit cu capul de podeaua camerei şi m-a înjurat, numindu-mă, printre altele, şi «o drogată», «o curvă», spunându-mi că «o să-mi scoată el drogurile din cap», şi a început apoi să mă pălmuiască peste faţă, forţându-mă să dau o declaraţie. După aceasta, poliţistul respectiv a părăsit camera şi au venit alţi doi poliţişti în cameră, pe care i-am implorat să-mi scoată cătuşele. După ce mi-au scos cătuşele am început să scriu declaraţia, aflându-mă în stare de şoc.CIOBANU’ DE LA OI. Menţionez că poliţistul care m-a agresat mai intra din când în când în cameră, ca să mă intimideze. L-am întrebat cum se numeşte şi mi-a dat următorul răspuns: «Mă cheamă Ciobanu de la cioban la oi». L-am rugat, de asemenea, să-mi dea voie să vorbesc cu şeful echipei şi mi-a răspuns că el este şeful, după care a părăsit iarăşi camera. Unul din cei doi poliţişti rămaşi în cameră a început şi el să mă înjure, numindu-mă, printre altele, «curvă», «animală», «cretină». Doresc să menţionez că prietenul meu şi colegul său nu ştiau nimic din ce se întâmpla cu mine. Când, într-un final, poliţiştii care m-au sechestrat în cameră mi-au dat drumul, prietenul meu, colegul său şi doi poliţişti care nu erau de faţă când am fost lovită mă aşteptau afară, în curtea Secţiei 2 de Poliţie Iaşi. Prietenul meu şi colegul său m-au întrebat de ce plâng şi de ce am contuziile de pe faţă, fiind total surprinşi de acest lucru. Unul din poliţiştii mai sus menţionaţi a spus că m-am împiedicat de scări, am căzut şi m-am lovit. Doresc să accentuez faptul că respectivul poliţist care a dat acest răspuns nu a fost prezent atunci când am fost lovită.După ce am plecat de la poliţie, eu, subsemnata, prietenul meu şi colegul său am mers la Spitalul Sf. Spiridon din Iaşi, la camera de urgenţe. Acolo am fost îndrumaţi către Spitalul de Urgenţe din Iaşi, unde mi s-au făcut investigaţii şi am fost diagnosticată cu contuzii datorate agresiunilor fizice la care am fost supusă, conform biletului de trimitere către Secţia de chirurgie orală şi maxilo-facială şi reţetelor de medicamente ale căror fotocopii le anexez acestei plângeri. Menţionez că mi-am petrecut seara zilei de 15 spre 16 februarie 2008 şi dimineaţa zilei de 16 februarie 2008 în Spitalul de Urgenţe Iaşi.Doresc să mai menţionez că sunt într-o stare de şoc în urma tratamentului la care am fost supusă de poliţiştii Secţiei a 2-a de Poliţie din Iaşi. Am intrat în sediul Poliţiei Secţia 2 Iaşi fără să am nici o contuzie sau lovitură, fapt ce poate fi atestat de martorii Solonar Ovidiu Dumitru şi Părpăuţă Tiberius, şi când am ieşit din sediu eram plină de vânătăi. Nu îmi vine a crede că Poliţia din Iaşi, pe care ar trebui să mă sprijin în caz de posibile agresiuni faţă de persoana mea, este, de fapt ea însăşi agresoare. Poliţia Română, care este plătită şi din contribuţia mea către bugetul de stat, în loc să mă apere de agresori, m-a supus la lovituri şi înjurături, prin câţiva reprezentanţi ai săi. Îmi exprim convingerea că Poliţia Română nu este în totalitate reprezentată de poliţiştii care m-au ultragiat şi care nu sunt demni de uniforma pe care o poartă şi că se vor lua măsurile necesare pentru identificarea şi pedepsirea vinovaţilor care m-au agresat."NU CONSUM DROGURI". Doresc să depun o plângere pentru a se demara o investigaţie la Secţia 2 de Poliţie din Iaşi prin care să se găsească culpabilii care m-au lovit şi înjurat şi să se ia măsurile ce se cuvin. Sunt îngrozită că în România nu mai pot avea încredere nici în forţele de ordine, până nu se va face lumină în acest caz şi până când poliţiştii vinovaţi de ceea ce mi s-a întâmplat vor fi pedepsiţi. Doresc în mod cât mai urgent să mi se aducă la cunoştinţă cum decurge investigaţia, precum şi măsurile care se vor lua în acest caz. Mai doresc să menţionez că nu am consumat vreodată şi nu consum droguri, aşa cum am fost pe nedrept acuzată de poliţistul care m-a agresat şi care s-a prezentat sub numele de Ciobanu. Totodată, vreau să specific în mod expres că nu am opus nici un fel de rezistenţă poliţiştilor, nici eu, nici prietenul meu, Solonar Ovidiu Dumitru, şi nici colegul său, Părpăuţă Tiberius, atunci când am fost duşi la secţia de poliţie şi nici pe tot parcursul evenimentelor din seara zilei de 15 spre 16 februarie 2008. De asemenea, doresc să menţionez că voi examina posibilitatea de a cere daune în justiţie pentru suferinţa pricinuită de organele de poliţie implicate."

joi, 14 februarie 2008

Găştile de cartier din Bucureşti au dat-o pe droguri

Găştile de cartier şi grupările tip „colţ de stradă” din Bucureşti nu mai seamănă deloc cu cele de acum doi-trei ani: „băieţii” au dat-o pe droguri, iar bandele de tineri au început „să migreze”, comiţând tot felul de infracţiuni în afara zonelor pe care le controlează teritorial.
Specialiştii Serviciului Analiză şi Prevenirea Criminalităţii din cadrul Poliţiei Capitalei au întocmit recent un studiu referitor la situaţia găştilor din ultimii doi ani, iar majoritatea concluziilor nu sunt deloc îmbucurătoare: oamenii legii se zbat să destructureze cât mai multe astfel de grupări, au şi rezultate semnificative, dar noi bande răsar în fiecare lună, menţinând totalul la un nivel relativ constant.În 2006, poliţia „a scos din circulaţie” circa 40 de asemenea găşti şi grupuri, iar în 2007, nu mai puţin de 83, dar, cu toate acestea, numărul bandelor se menţine la cote ridicate: 140 în 2006, 127 în 2007 şi 122 în 2008.
Cu atâta material la îndemână, psihologii poliţiei nu au avut dificultăţi în a întocmi profilul „membrului standard” al unei găşti bucureştene. Acesta provine dintr-o familie caracterizată de un pronunţat handicap economic şi cultural, iar sărăcia, şomajul, lipsa resurselor materiale şi condiţiile mizere de locuit îi sunt cunoscute de la cea mai fragedă vârstă.
Nu e de mirare că, în această situaţie, tânărul abandonează mai întâi şcoala şi apoi familia, intrând în gaşcă din dorinţa de a accede la stiluri de viaţă superioare categoriei din care face parte. Urmează deprinderea abc-ului „meseriei” şi, după primele infracţiuni, contactul cu lumea penitenciarelor româneşti şi etichetarea definitivă ca infractor.

miercuri, 13 februarie 2008

Un tanar de 19 ani a fost omorat in plina strada pentru o injuratura

Un tånar de 19 ani a fost injunghiat mortal in plina strada, luni seara, in cartierul Berceni din Capitala. Un grup format din cinci insi a atacat un altul, format din trei baieti si o fata. Un individ din primul grup a scos un cutit si i-a ranit pe cei patru. Unul dintre ei a fost injunghiat mortal, altul a primit o taietura occipitala, iar o fata si un baiat au fost taiati superficial la brate. Agresorii au disparut imediat. Politistii spun ca, daca tinerii din grupul agresor, care, se pare, doar au asistat la atac, nu se prezinta sa dea declaratii, risca sa fie cercetati pentru tainuirea faptei de omor si tentativa de omor, infractiune pedepsita cu inchisoare de la 15 la 20 de ani.Luni noapte, in jurul orei 23.00, pe Bulevardul Alexandru Obregia din cartierul Berceni, in zona Cinematografului Cultural, a avut loc un scandal intre doua grupuri de tineri. Unul format din trei baieti si o fata, cu varste cuprinse intre 18 si 20 de ani, a fost atacat de un altul, format din cinci baieti, cu varste intre 19 si 23 de ani. Se pare ca cele doua grupuri nu aveau nimic de impartit, fiind vorba doar de o cearta spontana. Din primele date, anchetatorii
Google
 

View My Stats