Administratia Ciuhandu este acuzata ca executa ordinele bastanului Ferdinand, amendandu-i pe cei care indraznesc sa vorbeasca despre ilegalitati.
Timisoreanul Vladimir Voiasciuc, care a reclamat ca bastanul Ferdinand terorizeaza un batran pentru a-l convinge sa-si vanda casa, a fost amendat de Primaria Timisoara. In acest timp administratia Ciuhandu trateaza cu indulgenta maxima alt bastan, Ionel Stancu, omitand sa sesizeze Politia cand acesta a inceput lucrari in zona de protectie a monumentelor, fapta considerata infractiune. „Mana in mana cu Primaria” Administratia Ciuhandu a inceput sa dea amenzi dupa ce Ion Gribowski, alias „Ferdinand”, a amenintat, in plina strada, ca merge la Primarie si vor urma controale. Bastanul s-a enervat cand Voiasciuc a povestit presei ce se intampla cu Ion Diaconu, un batran de 78 de ani, terorizat de romi pentru a-si vinde casa. Diaconu detine demisolul si parterul unei vile de pe strada Grozavescu, unde la etajul intai a instalat Ferdinand o familie din clan. „Dupa ce s-a scris in ziar ce mizerii fac tiganii, Politia a inceput ancheta. Tiganii au disparut. M-au lasat tiganii, dar m-a luat primaria in primire, la cererea lor”, declara Voiasciuc. Acestuia i-a inchiriat Diaconu demisolul pentru sala de fitness, sperand ca va fi protejat de clanul tiganesc. „Am fost la primar si l-am intrebat cum e posibil sa nu faca nimic Primaria la reclamatiile noastre si cand reclama Ferdinand sa dea imediat amenzi. Nu a raspuns nimic. Dupa audienta au mai dat o amenda”, povesteste Diaconu. Legi ciudate, fapte inexistente „Eu ma duc iar la Primarie sa vina sa-ti dea amenda”, a amenintat „Ferdinand”. Prima amenda a fost aplicata in ziua in care „Ferdinand” a amenintat ca asta se va intampla. Justificarea este ca sala de fitness nu are acord de functionare emis de Primarie. In procesul-verbal se arata ca se aplica o amenda de 400 de lei in baza „Legii 656/2002”. Legea in cauza se refera, insa, la spalarea banilor. A doua amenda a fost aplicata in 19 septembrie. Justificarea: „s-a schimbat destinatia spatiului de la subsol, din locuinta in sediu firma culturism, fara autorizatie de constructie”. „Eu am intins o mocheta si am montat biciclete medicinale. Pentru asta trebuia sa am autorizatie de constructie? Mi-a ajuns ce fac mafiotii din Primarie, care sunt mana in mana cu tiganii, si ii dau in judecata”, spune Voiasciuc. PozitiePrimaria recunoaste amenzile Purtatorul de cuvant al Primariei, Flavius Boncea, a recunoscut ca municipalitatea i-a aplicat doua amenzi lui Vladimir Voiasciuc. „S-a formulat o reclamatie, care a fost verificata. Trebuia sa primeasca amenda si de la Urbanism pentru ca a schimbat destinatia spatiului fara aprobare”, a declarat Boncea. Arhitectul-sef al orasului, Sorin Ciurariu, nu a putut sa-si faca timp sa explice situatia. DiferentaMuma pentru bastanul Stancu Langa imobilul in care Voiasciuc are sala de fitness e santier. Bastanul Ionel Stancu demoleaza o vila fara a avea autorizatiile necesare. Legislatia stipuleaza ca aceasta fapta este infractiune. Inspectorul de zona de la Primaria Timisoara nu a sesizat insa Politia pentru a demara ancheta penala. S-a rezumat doar sa aplice o amenda si sa-i ofere sase luni bastanului Stancu pentru a „intra in legalitate”.
joi, 27 septembrie 2007
duminică, 23 septembrie 2007
Ţiganii sunt "pe mână cu anumiţi oameni din Primăria Timişoara
O clădire de pe strada Traian Grozăvescu din Timişoara a devenit motiv de dispute nebănuite între două familii de proprietari care locuiesc aici. O familie de ţigani cu mulţi puradei şi spate puternic a impus legea într-o clădire în care peste 66% din spaţiu aparţine unui fost cercetător din Timişoara, Ion Diaconu. Omul este presat de ceva timp de familia de romi mutată la etajul superior, să vândă tot şi să se ducă unde vede cu ochii. La un preţ de toată jena. Pentru că bătrânul a refuzat trocul, romii au pornit o adevărată intifadă şi nu mai au nicio limită. Diaconu a închiriat parterul clădirii unui proprietar de la o firmă de fitness şi culturism. De atunci, nimeni nu mai are linişte. Incredibil este că, deşi aproape toate autorităţile în măsură să intervină cunosc cazul, nimeni nu pare dispus să înceapă lupta legală cu ţiganii. Mai tari ca legeaNoul chiriaş din imobilul de pe Traian Grozăvescu, antrenorul de culturism Vladimir Voiaşciuc, susţine că romii care l-au adus la sapă de lemn sunt "pe mână cu anumiţi oameni din Primăria Timişoara". Voiaşciuc a fost amendat recent cu 1.000 de lei. Motivul este acela că ar fi schimbat destinaţia unei porţiuni a clădirii şi a construit într-o clădire istorică. În plus, el mai are un risc: sala de fitness şi culturism, deschisă de doar câteva luni, să fie închisă. Tot de către inspectorii primăriei, care au primit o reclamaţie de la familia de ţigani aflată deasupra. "Sunt ferm convins că ţiganii nu sunt străini de amenda luată de mine şi nici de posibilitatea absurdă ca sala să fie închisă. Când am fost chemat la primărie, pentru a clarifica problemele, ţiganii se aflau deja acolo. Nu am cum să dau nume, dar cu toţii mi-au spus că nimeni nu va interveni în defavoarea lor. Au prea mulţi bani şi asta e tot ce contează", susţine Voiaşciuc."Nu mai ştiu pe cine să amendeze şi de ce"Voiaşciuc a primit chiar două amenzi din partea Primăriei Timişoara. Ambele, susţine el, abuzive şi la cererea expresă a ţiganilor, pe care îi are, vrând-nevrând, ca vecini. Promite să nu renunţe, însă. În plus, Voiaşciuc va chema Primăria Timişoara în sala de judecată, contestând ambele amenzi. "Nu pot să cred că în mijlocul Timişoarei se poate întâmpla aşa ceva. Suport, zilnic, injuriile ţiganilor, mi-au alungat toţi clienţii, mi-au făcut o mizerie de nedescris şi m-au ameninţat cu moartea. Cu toate acestea, tot eu sunt cel amendat, deşi nu am construit absolut nimic şi nu deranjez pe nimeni. Nu mai ştiu pe cine să amendeze şi de ce. Eu sunt doar un biet chiriaş şi proprietarul nu a avut nimic de zis. Ambele amenzi sunt ilegale, le voi contesta şi oricât vor încerca să mă facă să plec, nu renunţ. Chiar dacă închid sala de aici, nu plec", spune chiriaşul Voiaşciuc, un alt om ajuns la limita puterii
miercuri, 19 septembrie 2007
Victimele interlopilor
-- Chestorul Traian Jipa si comisarul sef Ion Balanuta au fost schimbati din functiile de comandanti din cauza neimplicarii in scandalurile dintre interlopii locali * Din aceeasi cauza, era cat pe ce sa le urmeze si comisarul Dorin Colidiuc
Marile dispute in care au fost implicati acolitii lui Cristian Gherghisan au luat amploare, undeva, la mijlocul lunii iulie 2004, desi pana atunci mai avusesera loc multe altele, mai restranse.In seara de 12 iulie, acum trei ani, peste 30 de persoane care fac parte din doua bande ale lumii interlope au fost implicate intr-un scandal de proportii, incheiat cu varsare de sange. Protagonistii bataii incepute pe strada Stefan cel Mare, in fata localului Beta, sunt membri ai clanurilor Gherghisan si Pitbull. Totul a inceput in jurul orei 20.00, in timp ce Marius Aurel Mihai, poreclit Pitbull, se afla pe terasa impreuna cu mai multi membri ai clanului sau. La un moment dat, si-au facut aparitia mai multi indivizi inarmati cu sabii, topoare si bate, iar intre cele doua grupari a inceput lupta. Au fost martori zeci de clienti si angajati ai localului, dar nimeni nu a avut curaj sa intervina pentru aplanarea conflictului, dar au anuntat politia. Surprinsi, Pitbull si apropiatii sai au incercat mai intai sa opuna rezistenta, dar apoi s-au retras spre masinile parcate in apropiere. A inceput urmarirea pana in fata sediului Politiei Rutiere, unde Marius Aurel Mihai a fost ajuns si batut cu salbaticie, lasandu-l pe acesta intr-o balta de sange si au fugit. Mihai a fost transportat cu ambulanta pana la spital, unde a fost internat cu diagnosticul traumatism cranio-cerebral acut deschis si mai multe traumatisme si leziuni la nivel costal si toracic. In acest timp, seful Inspectoratului de Politie de atunci, chestorul Traian Jipa, a decretat alarma generala si toate sectiile de politie, trupele DIAS si jandarmii Brigazii Mobile. In scurt timp, au fost depistate si retinute aproape 20 de persoane care fusesera implicate in scandal. S-a stabilit ca agresorii fac parte din clanul condus de Cristian Gherghisan, un alt cap al lumii interlope constantene. Au fost audiati doar cinci din clan, respectiv Dragos Arthur Carbune, de 30 de ani, Gheorghe Moraru, de 30 de ani, Arsen Ciolacai, de 25 de ani, Eugen Badea, de 27 de ani, si Marius Aurel Mihai.Primele capeteS-a stabilit ca, in urma cu o seara, Eldiz Nurla, agent de paza al clubului After Hours, din Satul de Vacanta, si membru al bandei Gherghisan, a fost batut de doi dintre oamenii lui Pitbull. Din aceasta cauza, oamenii lui Gherghisan au decis sa se razbune si si-au atacat, a doua zi, rivalii. Victima, Marius Aurel Mihai, se afla de mai mult timp in vizorul politiei, fiind suspectat de savarsirea infractiunilor de trafic de persoane si proxenetism.La doar cateva zile de la scandal, au cazut primele capete, toate din cauza managementului defectuos privind scandalul de la Beta. Astfel, au fost inlocuiti, intr-o prima faza, adjunctii sefului Politiei Municipiului Constanta, comisarii sefi Stefan Raicu si Adrian Nicola si Mihai Ionita, urmati, la foarte scurt timp, de comisarul sef Ion Balanuta.Cam pentru acelasi motiv, la 1 martie 2005, a fost inlocuit si chestorul Traian Jipa, seful politiei judetene.Ministrul de Interne de atunci, Vasile Blaga, a schimbat mai multi sefi de inspectorate, pe motiv ca ar fi cam obositi. Si atunci, lui Jipa i s-au pus in carca, printre altele, si ca nu ar fi gestionat competent luptele pentru suprematia lumii interlope.Au urmat Popescu si ColidiucIn luna august 2006, a avut loc un alt scandal celebru: cel de la hotelul Flora, controlat de Radu Mazare, Nicusor Constantinescu si Sorin Strutinski. Acuzat de cei trei ca politia nu a avut o interventie mai eficienta, la data de 8 ianuarie, si comisarul sef Victor Popescu, seful politiei judetene, a fost schimbat pentru acelasi motiv ca Jipa si Balanuta. Ca sa nu se dea totusi impresia ca tot din cauza interlopilor a fost schimbat, Popescu si-a facut o cerere de eliberare din functie, pretextand alte motive.Nici Dorin Colidiuc, adjunctul lui Popescu, nu a avut o soarta mai buna. Si el a fost cat pe ce sa fie inlocuit din functie, dar a prins un tren mai bun si a gasit intelegere la ministrul Cristian David, pentru a i se anula decizia de inlocuire din functie. Reamintim ca Dorin Colidiuc a fost anchetat de consiliul de disciplina al IGPR, acuzat fiind de neimplicare in ancheta privindu-l pe interlopul Cristian Gherghisan, in urma scandalului de pe 16 februarie, anul acesta, de pe strada Atelierelor. Adjunctului IPJ Constanta i s-a reprosat ca nu a depus destule diligente pentru a preveni conflictele dintre gruparile mafiote din Constanta si, mai ales, pentru a-l gasi pe Gherghisan, dat in urmarire si arestat preventiv in lipsa, dupa tentativa de omor comisa atunci asupra lui Cristian Gheorghiu, zis Cristel. Comisarul Colidiuc a fost judecat si gasit vinovat de consiliul de disciplina al IGPR, care a propus chestorului principal de politie, Dan Valentin Fatuloiu, inlocuirea sa din functie pentru management defectuos. Propunerea a fost aprobata de chestorul Fatuloiu.Si un candidat la primarieRomulus-Florin Minca, vicepresedintele Organizatiei municipale a oamenilor de afaceri democrati si unul dintre candidatii PD la functia de primar al Constantei, este pomenit de procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta, in legatura cu interlopii recent trimisi in judecata. Potrivit rechizitoriului prin care Cristian Gherghisan, Lucian Calimarea si Petrica Tomescu au fost trimisi in judecata pentru tentativa de omor calificat, telefonul lui Minca a fost pus sub ascultare imediat dupa agresiunea comisa asupra lui Cristian Marian Gheorghiu, zis Cristel, tot in noaptea de 16 februarie. Asa cum s-a mai precizat si in alte editii ale cotidianului nostru, candidatul PD la Primarie este cumnatul lui Gherghisan. In noaptea respectiva, Cristel a fost aproape omorat de cei trei membri ai bandei rivale, insotiti de al patrulea, Cristian Falcus, zis Ipu. Dupa ce l-au taiat cu sabii, cutite si toporisti si l-au batut cu ranga, agresorii au disparut. Imediat, procurorul a dispus, iar instanta a aprobat, ulterior, interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Petrica Tomescu si Cristian Gherghisan, cu localizarea terminalelor mobile. Telefonul candidatului PD la Primarie a fost, de asemenea, pus sub ascultare. Anchetatorii nu au avut prea mult de asteptat. La patru zile de la disparitie, pe 20 februarie, la ora 09.48, Gherghisan si-a sunat mama, iar in dupa-amiaza aceleiasi zile, la ora 16.25, si-a sunat cumnatul. Potrivit rechizitoriului, Minca l-a asigurat pe Gherghisan ca incearca sa il ajute prin interventii la politie. Procurorii nu mentioneaza, in actul de trimitere in judecata, despre ce fel de interventii este vorba si la ce politisti intentioneaza sa apeleze pentru a usura situatia interlopului, care s-a nimerit a-i fi cumnat. In momentul in care Minca l-a asigurat ca isi va folosi influenta, Gherghisan i-a cerut sa vorbeasca pentru "toti cei patru prieteni" care sunt in aceeasi situatie, mentionand scuza eterna, "este o inscenare". In felul acesta, este greu de crezut ca Minca va mai avea prea mult curaj sa candideze la fotoliul de primar, mai ales ca oricine ii poate folosi dosarul pentru a-i arunca in fata legatura de rudenie si nu numai cu lumea interlopa din Constanta
Marile dispute in care au fost implicati acolitii lui Cristian Gherghisan au luat amploare, undeva, la mijlocul lunii iulie 2004, desi pana atunci mai avusesera loc multe altele, mai restranse.In seara de 12 iulie, acum trei ani, peste 30 de persoane care fac parte din doua bande ale lumii interlope au fost implicate intr-un scandal de proportii, incheiat cu varsare de sange. Protagonistii bataii incepute pe strada Stefan cel Mare, in fata localului Beta, sunt membri ai clanurilor Gherghisan si Pitbull. Totul a inceput in jurul orei 20.00, in timp ce Marius Aurel Mihai, poreclit Pitbull, se afla pe terasa impreuna cu mai multi membri ai clanului sau. La un moment dat, si-au facut aparitia mai multi indivizi inarmati cu sabii, topoare si bate, iar intre cele doua grupari a inceput lupta. Au fost martori zeci de clienti si angajati ai localului, dar nimeni nu a avut curaj sa intervina pentru aplanarea conflictului, dar au anuntat politia. Surprinsi, Pitbull si apropiatii sai au incercat mai intai sa opuna rezistenta, dar apoi s-au retras spre masinile parcate in apropiere. A inceput urmarirea pana in fata sediului Politiei Rutiere, unde Marius Aurel Mihai a fost ajuns si batut cu salbaticie, lasandu-l pe acesta intr-o balta de sange si au fugit. Mihai a fost transportat cu ambulanta pana la spital, unde a fost internat cu diagnosticul traumatism cranio-cerebral acut deschis si mai multe traumatisme si leziuni la nivel costal si toracic. In acest timp, seful Inspectoratului de Politie de atunci, chestorul Traian Jipa, a decretat alarma generala si toate sectiile de politie, trupele DIAS si jandarmii Brigazii Mobile. In scurt timp, au fost depistate si retinute aproape 20 de persoane care fusesera implicate in scandal. S-a stabilit ca agresorii fac parte din clanul condus de Cristian Gherghisan, un alt cap al lumii interlope constantene. Au fost audiati doar cinci din clan, respectiv Dragos Arthur Carbune, de 30 de ani, Gheorghe Moraru, de 30 de ani, Arsen Ciolacai, de 25 de ani, Eugen Badea, de 27 de ani, si Marius Aurel Mihai.Primele capeteS-a stabilit ca, in urma cu o seara, Eldiz Nurla, agent de paza al clubului After Hours, din Satul de Vacanta, si membru al bandei Gherghisan, a fost batut de doi dintre oamenii lui Pitbull. Din aceasta cauza, oamenii lui Gherghisan au decis sa se razbune si si-au atacat, a doua zi, rivalii. Victima, Marius Aurel Mihai, se afla de mai mult timp in vizorul politiei, fiind suspectat de savarsirea infractiunilor de trafic de persoane si proxenetism.La doar cateva zile de la scandal, au cazut primele capete, toate din cauza managementului defectuos privind scandalul de la Beta. Astfel, au fost inlocuiti, intr-o prima faza, adjunctii sefului Politiei Municipiului Constanta, comisarii sefi Stefan Raicu si Adrian Nicola si Mihai Ionita, urmati, la foarte scurt timp, de comisarul sef Ion Balanuta.Cam pentru acelasi motiv, la 1 martie 2005, a fost inlocuit si chestorul Traian Jipa, seful politiei judetene.Ministrul de Interne de atunci, Vasile Blaga, a schimbat mai multi sefi de inspectorate, pe motiv ca ar fi cam obositi. Si atunci, lui Jipa i s-au pus in carca, printre altele, si ca nu ar fi gestionat competent luptele pentru suprematia lumii interlope.Au urmat Popescu si ColidiucIn luna august 2006, a avut loc un alt scandal celebru: cel de la hotelul Flora, controlat de Radu Mazare, Nicusor Constantinescu si Sorin Strutinski. Acuzat de cei trei ca politia nu a avut o interventie mai eficienta, la data de 8 ianuarie, si comisarul sef Victor Popescu, seful politiei judetene, a fost schimbat pentru acelasi motiv ca Jipa si Balanuta. Ca sa nu se dea totusi impresia ca tot din cauza interlopilor a fost schimbat, Popescu si-a facut o cerere de eliberare din functie, pretextand alte motive.Nici Dorin Colidiuc, adjunctul lui Popescu, nu a avut o soarta mai buna. Si el a fost cat pe ce sa fie inlocuit din functie, dar a prins un tren mai bun si a gasit intelegere la ministrul Cristian David, pentru a i se anula decizia de inlocuire din functie. Reamintim ca Dorin Colidiuc a fost anchetat de consiliul de disciplina al IGPR, acuzat fiind de neimplicare in ancheta privindu-l pe interlopul Cristian Gherghisan, in urma scandalului de pe 16 februarie, anul acesta, de pe strada Atelierelor. Adjunctului IPJ Constanta i s-a reprosat ca nu a depus destule diligente pentru a preveni conflictele dintre gruparile mafiote din Constanta si, mai ales, pentru a-l gasi pe Gherghisan, dat in urmarire si arestat preventiv in lipsa, dupa tentativa de omor comisa atunci asupra lui Cristian Gheorghiu, zis Cristel. Comisarul Colidiuc a fost judecat si gasit vinovat de consiliul de disciplina al IGPR, care a propus chestorului principal de politie, Dan Valentin Fatuloiu, inlocuirea sa din functie pentru management defectuos. Propunerea a fost aprobata de chestorul Fatuloiu.Si un candidat la primarieRomulus-Florin Minca, vicepresedintele Organizatiei municipale a oamenilor de afaceri democrati si unul dintre candidatii PD la functia de primar al Constantei, este pomenit de procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta, in legatura cu interlopii recent trimisi in judecata. Potrivit rechizitoriului prin care Cristian Gherghisan, Lucian Calimarea si Petrica Tomescu au fost trimisi in judecata pentru tentativa de omor calificat, telefonul lui Minca a fost pus sub ascultare imediat dupa agresiunea comisa asupra lui Cristian Marian Gheorghiu, zis Cristel, tot in noaptea de 16 februarie. Asa cum s-a mai precizat si in alte editii ale cotidianului nostru, candidatul PD la Primarie este cumnatul lui Gherghisan. In noaptea respectiva, Cristel a fost aproape omorat de cei trei membri ai bandei rivale, insotiti de al patrulea, Cristian Falcus, zis Ipu. Dupa ce l-au taiat cu sabii, cutite si toporisti si l-au batut cu ranga, agresorii au disparut. Imediat, procurorul a dispus, iar instanta a aprobat, ulterior, interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Petrica Tomescu si Cristian Gherghisan, cu localizarea terminalelor mobile. Telefonul candidatului PD la Primarie a fost, de asemenea, pus sub ascultare. Anchetatorii nu au avut prea mult de asteptat. La patru zile de la disparitie, pe 20 februarie, la ora 09.48, Gherghisan si-a sunat mama, iar in dupa-amiaza aceleiasi zile, la ora 16.25, si-a sunat cumnatul. Potrivit rechizitoriului, Minca l-a asigurat pe Gherghisan ca incearca sa il ajute prin interventii la politie. Procurorii nu mentioneaza, in actul de trimitere in judecata, despre ce fel de interventii este vorba si la ce politisti intentioneaza sa apeleze pentru a usura situatia interlopului, care s-a nimerit a-i fi cumnat. In momentul in care Minca l-a asigurat ca isi va folosi influenta, Gherghisan i-a cerut sa vorbeasca pentru "toti cei patru prieteni" care sunt in aceeasi situatie, mentionand scuza eterna, "este o inscenare". In felul acesta, este greu de crezut ca Minca va mai avea prea mult curaj sa candideze la fotoliul de primar, mai ales ca oricine ii poate folosi dosarul pentru a-i arunca in fata legatura de rudenie si nu numai cu lumea interlopa din Constanta
marți, 18 septembrie 2007
“Ţiganii m-au adus la sapă de lemn"
Spune antrenorul de fitness Vladimir Voiaşciuc O clădire din buricul târgului a devenit subiect de scandal între cele două familii de proprietari care locuiesc aici. Un fost cercetător deţine, pe strada Traian Grozăvescu din Timişoara, peste 66% dintr-o clădire cu subsol şi două nivele. De câţiva ani, omul nu mai are linişte. El este presat de familia de romi mutată la etajul superior, să vândă tot şi să-şi ia tălpăşiţa. La un preţ de nimic, evident. De zece ori mai slab ca preţul pieţii. Pensionarul a încercat aproape orice pentru a-şi salva liniştea şi familia. A acceptat chiar, ca la parterul clădirii, să închirieze spaţiul unui proprietar de la o firmă de fitness şi culturism. Gelaţii şi musculoşii care s-au perindat pe aici nu i-au intimidat deloc pe ţigani. Dimpotrivă. Sportivii de performanţă sau simplii amatori, care au zi de zi de a face cu fiarele, au dat înapoi. Ţiganii l-au adus la faliment pe Vladimir Voiaşciuc, patronul sălii de culturism şi la disperare pe proprietarul a trei sferturi din clădire, Ion Diaconu.Legea junglei"De peste 50 de ani locuiesc în această casă. Deţin trei sferturi din clădire, dar la etajul superior s-au perindat de-a lungul timpului peste 70 de persoane şi cred că vreo 13 naţii. Cu nimeni nu am avut ceva de împărţit. În 2004, fostul proprietar face o şmecherie. Ştiind că apartamentul a fost cumpărat în 1999 prin Legea 112 şi nu poate fi vândut, l-a lăsat cu titlul de moştenire unei familii de romi. În fapt, totul a fost doar o vânzare - cumpărare ce a ocolit legea. Deşi există dovezi, primăria nu s-a implicat deloc şi justiţia tergiversează cazul. Încă de la început, noul proprietar, Elena Pascal, a dat anunţuri peste tot să vândă apartamentul. După ce apartamentul a fost vândut Larisei Stan şi aceasta l-a închiriat, a început calvarul pentru mine şi familia mea", îşi aminteşte Ion Diaconu, omul ce deţine peste 66% din clădirea de pe strada Traian Grozăvescu, nr. 4. De atunci, pensionarul timişorean a înregistrat peste 30 de plângeri sau reclamaţii, la aproape toate autorităţile statului. Deşi situaţia era extrem de gravă, nimeni nu a intervenit serios. Familia de romi l-a ameninţat în tot acest timp cu moartea, a distrus aproape tot ce se afla în partea comună a imobilului, i-au spart geamurile casei şi au ajuns să-l agreseze fizic pe bătrân şi familia sa. Cu toţii au ajuns la capătul răbdării. Au căutat o ultimă soluţie. Să închirieze o parte din imobil unei firme de fitness şi culturism. Ghinion... "Sunt falimentar, dar nu renunţ, aşa cum au făcut-o toţi"Vladimir Voiaşciuc este omul ce a promis că va rămâne mereu aproape de bătrânelul şantajat şi de familia acestuia. Acum, el este în pragul falimentului. "În iulie, am deschis aici o sală de culturism, după ce am închiriat spaţiul. Din 200 de sportivi, cât aveam la început, acum sala este veşnic goală. S-au speriat cu toţii, şi nici gratis nu ar mai veni la sala mea. Ţiganii m-au adus la sapă de lemn. Mi-au spart geamurile, mi-au distrus tot, fac o mizerie de nedescris intenţionat şi îmi înjură în permanenţă clienţii. Urinează pe geamuri, îmi mătură gunoiul în sală. Nu mai rezist, şi nimeni nu ia vreo măsură", spune Vladimir Voiaşciuc. Ţiganii au vrut iniţial să cadă la învoială cu patronul sălii de culturism, devenit peste noapte vecin, dar văzând că nu le merge, au sfârşit prin a face tot posibilul să-l dea afară din spaţiul închiriat şi să îşi continuie liniştiţi presiunile împotriva proprietarului de drept. "Mi-au oferit 50.000 de euro, cu banii jos, pentru a-l prosti pe proprietar să le vândă lor tot la preţul de 150.000 de euro. Este o nebunie, clădirea şi terenul valorează de cel puţin zece ori mai mult. Poliţia le-a dat doar câteva amenzi şi primăria vrea să mă închidă pe mine, după ce mi-au făcut o reclamaţie. Toţi mi-au zis că nu se bagă. Ţiganii sunt prea bazaţi şi ştiu unde să împingă banul", mai susţine Voiaşciuc.
marți, 4 septembrie 2007
NUTU&SILE
-- Capitala e in pericol de a ajunge la cheremul fratilor Camataru daca procurorii insista sa ascunda judecatorilor autorizatiile folosite pentru interceptarea convorbirilor telefonice
Criticata dur de Curtea Europeana a Drepturilor Omului si de instantele romanesti, Legea 51/1991 a sigurantei nationale se afla inca in vigoare. Fiind utilizata de catre Parchete si serviciile de informatii si interpretata dupa bunul plac. Sau dupa interes. S-a ajuns in situatia aberanta in care unii dintre cei mai periculosi infractori ai Romaniei, fratii Nutu si Sile Camataru, sa fie la un pas de libertate, deoarece Parchetul General refuza cu incapatanare sa prezinte mandatele de interceptare a convorbirilor telefonice, in baza carora se cere condamnarea acestora, motivand ca sunt secret de stat.Asa cum ZIUA arata in materialul "Abuz la secret", multe dintre marile dosare au fost si continua sa fie solutionate pe baza unor probe obtinute in urma interceptarilor convorbirilor telefonice. In cele mai mediatizate cazuri, procurorii au obtinut probe folosindu-se de Legea sigurantei nationale, motivand ca persoanele vizate reprezinta un adevarat pericol. Astfel, nu de putine ori, persoane, mai mult sau mai putin vinovate, au fost condamnate exclusiv pe baza acestor probe realizate in urma interceptarilor. Iar de multe ori Parchetul General comite un adevarat abuz, refuzand sa prezinte instantei de judecata autorizatiile de interceptare, motivand, in mod absurd, ca acestea sunt clasificate "secrete de stat", nivel de secretizare "strict secret". Procurorii cer condamnari in baza unor probe obtinute prin ascultarea telefoanelor, despre care judecatorii nu stiu daca sunt sau nu legale. Iar refuzul Parchetului de a arata autorizatiile ii pune pe judecatori intre ciocan si nicovala. Neavand autorizatiile de interceptare, ori inlatura, pe buna dreptate probele obtinute in urma ascultarii telefoanelor. Ori perpetueaza abuzul.Capitala ar putea redeveni o junglaNutu Camataru ar putea iesi din puscarie in aceasta luna, datorita legii sigurantei nationale si a unor procurori din cadrul Parchetului General care au refuzat sa prezinte mandatele de interceptare. Curtea de Apel Bucuresti i-a redus substantial pedeapsa, deoarece Parchetul General a refuzat sa arate autorizatiile. Daca Bucurestiul va fi terorizat din nou de Camatari depinde in acest moment de procurori. Iar daca Parchetul General nu va prezenta la recursul care se va judeca la Inalta Curte in aceasta luna autorizatiile de interceptare si va continua seria abuzurilor prevalandu-se de legea sigurantei nationale, atunci Capitala va deveni din nou o jungla la cheremul unor infractori periculosi. ZIUA prezinta cariera infractionala a lui Sile si Nutu Camataru si a oamenilor acestia. Declaratii din care reiese ca fratii Camataru au fost protejati de oamenii legii ani de-a randul, marturii cutremuratoare despre rapiri, violuri, sechestrari de persoane si trafic de carne vie. Santaj si recuperari. Tentative de asasinat cu grenade. Si multe altele. Si asta pentru a se vedea ce consecinte grave are secretizarea unor mandate de interceptare si refuzul procurorilor de a le prezenta instantei de judecata.Vroia poze cu procurorulVasile Balint, zis Sile Camataru, isi conducea afacerile chiar din arest, fiind foarte interesat de procurorul care a coordonat actiunea impotriva clanului. Un martor care ii montase acestuia camerele video de supraveghere la locuinta declara ca Sile i-a cerut sa scoata la imprimanta persoanele care au participat la una din perchezitii. "In memoria calculatorului se afla inregistrata descinderea facuta de politie si Parchet la adresa din Ion Cornea unde locuia Balint Vasile. Acesta imi ceruse sa prezint concubinei lui imaginile inregistrate in timpul descinderii pentru ca aceasta sa poata sa selecteze persoanele care o interesau, sa le imprim si sa le salvez. Aceasta a indicat doua sau trei persoane care nu aveau fata acoperita, printre care am inteles ca una dintre ele ar fi procurorul care a decis actiunea", spune unul dintre martorii din acest caz. Acesta mai precizeaza ca i s-a cerut sa faca un dispozitiv prin care Sile Camataru sa-si poata incarca telefonul in arest. "Balint Vasile mi-a cerut sa-i confectionez un dispozitiv artizanal de incarcare a unui telefon mobil ce trebuia sa fie disimulat intr-un receptor de radio. Acesta ii era necesar pentru a incarca in secret telefonul mobil pe care-l folosea in arest. L-am facut si l-am dat unei femei ce trebuia sa i-l duca la urmatoarea vizita", mai arata acesta.Inspirat de actiunea "Luna" din anul 2000 a politiei, Sile Camataru a facut si el una cu nume identic. Nu pentru a curata Bucurestiul de infractori, ci pentru a rapi prostituate. Un exemplu in ceea ce priveste modul de recrutare a prostituatelor reprezentativ pentru Sile Camataru il reprezinta actiunea intitulata de acesta "Luna", denumirea fiind inspirata dupa cea cu acelasi nume desfasurata de autoritati. Astfel, Sile, dorind sa-si reinnoiasca lotul de prostituate, a dat dispozitii oamenilor sai sa mearga in anumite locuri frecventate de fetele altor proxeneti, sa le ademeneasca in masini prezentandu-se drept clienti, dupa care sa le transporte la vila din Salaj. Fetele au fost duse la vila unde erau asteptate de Sile care s-a ocupat personal de selectarea acestora. Cele cu aspect fizic placut au fost oprite de Sile pentru a fi exploatate in interes personal, altele au fost vandute, iar cele care nu corespundeau, eliberate. In timpul transportului prostituatelor li s-au pus pungi pe cap pentru a nu recunoaste traseul si locatia unde erau duse", afirma un alt martor. Dar Sile mai facea si acte caritabile. Astfel, in perioada cat a fost inchis in penitenciarul Giurgiu, la cererea acestuia s-au strans de la proxeneti 18.000 de dolari pentru a se sponsoriza construirea unei sali de forta la acel penitenciar. "Sa-l dezmembram pe politist"Gheorghe Cristian, zis "Masca", un alt membru al clanului, declara ca Nutu si-a impus autoritatea datorita faptului ca in relatiile sale a folosit intotdeauna violenta."Chiar si membrii familiei sale il stiau de frica", spune acesta. Oamenii Camatarilor pusesera la cale si posibila ucidere a unui politist. "Fane avusese un conflict cu un politist despre care stiu ca i se spunea Catani, conflict in urma caruia acest politist ii solicita lui Fane 500 de dolari pentru a-si retrage reclamatia. Fluturica mi-a cerut sa iau legatua cu Fane pentru a-i spune sa-i dea 100-200 USD politistului pentru a-si retrage plangerea, iar restul de bani dupa o anumita perioada. Tot Fluturica (foto) a propus ca dupa stingerea conflictului sa nu-i mai dea acelui politist nici un ban si totodata "sa-l ducem pe Moghioros, pe strand si il dezmembram, pentru a se duce vestea", declara Roman Laurentiu, un alt inculpat. Sclavie si organizare militaraSile Camataru facea afaceri si cu Ioan Clamparu, zis "Cap de Porc", unul dintre liderii crimei organizate din Europa. Prostituatele lui Sile erau trimise in Spania. Acolo unde Clamparu detine suprematia, fiind liderul de necontestat al proxenetismului si al traficului de carne vie.Un martor sub acoperire declara ca Sile Camataru, direct sau prin persoane interpuse, racola diverse fete si se ocupa impreuna cu "Limba" de trimiterea acestora in Spania unde acestea se prostituau. "Cunosc faptul ca fetele care se prostituau in Spania trebuiau sa trimita bani in tara pentru Sile Camataru, fie prin intermediul unui transfer bancar, fie prin alimentarea unor carduri. Cunosteam faptul ca in Spania activitatea de proxenetism era controlata de Clamparu (foto), majoritatea fetelor fiind duse in Palma de Majorca. Desi Clamparu era lider necontestat in Spania, fratii Balint isi puteau trimite si ei prostituatele in acea tara, insa doar dupa ce Clamparu era anuntat. Era obligatoriu ca inainte de plecarea fetelor in Spania Clamparu sa fie anuntat", spune martorul. Acesta mai arata ca si dupa arestare, Sile coordona din pusarie traficul de prostituate. " Fetele erau tinute intr-o adevarata sclavie, li se permitea sa se spele la program si erau organizate militareste. Un exemplu concret pe care il stiu personal de la Sile Camataru este taxa de protectie pe care acesta o solicita si o incasa de la proxenetii care actionau in afara tarii, in special in Spania", mai spune martorul. Protectie pentru fratiFaptul ca fratii Camataru au fost protejati de-a lungul timpului de politisti este de notorietate. Altfel nu puteau sa supravietuiasca si sa-si continue faradelegile atat timp.Din pacate, pana in prezent doar cativa politisti de duzina au fost anchetati. Silviu Dudita, zis "Fluturica", inculpat si el, unul dintre oamenii fratilor Camataru, s-a hotarat sa vorbeasca dupa ce a fost amenintat "cu suprimarea vietilor membrilor familiei sale". "Dupa ce Balint Vasile a fost arestat, oamenii lui si-au continuat activitatea de proxenetism. Toate aceste activitati se faceau cu acordul si protectia lui Balint Vasile, care coordona activitatea din penitenciar", spune Dudita. Acesta declara ca fratii Sile si Nutu Camataru aveau fiecare propriul grup. "Grupul lui Nutu Camataru se ocupa cu acte de violenta, cum ar fi recuperari de bani, taxe de protectie si inselaciune. Ca mod de operare a acestui grup, se actiona prin contactarea lui Nutu, iar acesta, la randul lui, ii trimitea pe oamenii lui pentru recuperarea sumelor de bani din care el isi lua o parte ca plata interventiei. O mare parte din banii recuperati erau banii de rulaj ai lui Nutu. Grupul lui Sile Camataru se ocupa cu acte de proxenetism". Referindu-se la prostituatele Camatarilor, Dudita spune ca oamenii acestora "mai dadeau bani si la politisti care opreau masinile cu prostituate pentru legitimare pentru a fi lasate in pace". "De cate ori se facea razie la discoteca Herastrau, gruparea lor era prevenita si nu duceau prostituatele. Au fost preveniti de momentele in care aveau sa-si faca aparitia organele de politie", mai spune Fluturica. O inculpata in dosar spune cum la restaurantul unde patron era un anume Bugati, veneau in calitate de invitati politisti si procurori. Racketi si grenadeO alta persoana invinuita in acest caz povesteste despre modul in care se faceau recuperarile cu violenta de catre Nutu Camataru. "Un exemplu concret al acestor recuperari prin violenta l-am aflat dintr-o discutie cu "Maharu", care mi-a povestit ca un anume "Cioara" ar fi imprumutat cu camata de la Nutu o anumita suma de bani, insa nu a putut sa o restituie la timp. Motiv pentru care Nutu si-a trimis brigada peste acesta si l-ar fi batut. Cioara, pentru a se razbuna, a angajat un cetatean basarabean caruia, in schimbul unei sume de bani, i-a cerut sa amplaseze mai multe grenade in apropierea locuintei lui Nutu Camataru. Stiu ca aceasta actiune nu a fost dusa la capat. Cetateanul moldovean i-a adus la cunostinta lui Nutu planul sau, lasandu-i chiar si grenadele cu care se deplasase la fata locului. Nutu i-a cerut cuiva sa ia grenadele si sa le predea la politie, si sa declare ca le-ar fi gasit in zona Garii de Nord". Rapita si violataNutu numea prostituatele porci, spune un alt membru al gruparii sale. "L-am contactat pe Balint Ion si l-am intrebat unde trimitem porcii astia. Fac precizarea ca prin porci intelegeam prostituata", spune Adrian Panduru. Nu toti cei din jurul lui Nutu erau de acord cu gusturile sale. Intr-o discutie cu Sile Camataru, Panduru i-a spus acestuia ca Nutu "nu se pricepe la meseria noastra, in sensul ca el nu stie cum se lucreaza cu prostituatele si ca el se pricepe cu dobanzile cu dolari multi". Recuperarile de bani se faceau si prin intermediul violurilor. Intr-o alta declaratie, referindu-se la o prostituata, un alt inculpat din dosar spune ca "aceasta mi-a spus ca a fost rapita, batuta si violata de oamenii lui Sile Camataru intrucat proxenetul ei le datora acestora, lui Sile, bani. Neputand sa-l gaseasca pe proxenet, a trimis mai multe persoane sa ia cu forta pe trei dintre prostituatele acestuia. Natasa, Diana si inca una, toate din Republica Moldova. Le-au dus intr-un apartament, le-au batut, le-au violat, obligandu-le sa-si anunte telefonic proxenetul pentru ca acesta sa se prezinte sa le ia si sa-si rezolve problemele cu Sile", declara Tatiana Ceremus. Conflict cu Fane SpoitoruNutu a avut si un conflict cu Fane Spoitoru (foto) imediat dupa ce acesta a iesit din puscarie. "Dupa ce Fane Spoitoru s-a eliberat din penitenciar, a organizat un spectacol cu mai multi lautari. Nutu nu a fost de acord cu participarea lautarilor care cantau la Calipso si a avut loc o discutie contradictorie intre el si Fane Spoitoru. Nutu s-a manifestat cu violenta verbala fata de Fane Spoitoru, a tipat la acesta si a batut cu pumnul in masa, afirmand ca nu se face nimic fara stirea lui", declara un martor sub acoperire.
Criticata dur de Curtea Europeana a Drepturilor Omului si de instantele romanesti, Legea 51/1991 a sigurantei nationale se afla inca in vigoare. Fiind utilizata de catre Parchete si serviciile de informatii si interpretata dupa bunul plac. Sau dupa interes. S-a ajuns in situatia aberanta in care unii dintre cei mai periculosi infractori ai Romaniei, fratii Nutu si Sile Camataru, sa fie la un pas de libertate, deoarece Parchetul General refuza cu incapatanare sa prezinte mandatele de interceptare a convorbirilor telefonice, in baza carora se cere condamnarea acestora, motivand ca sunt secret de stat.Asa cum ZIUA arata in materialul "Abuz la secret", multe dintre marile dosare au fost si continua sa fie solutionate pe baza unor probe obtinute in urma interceptarilor convorbirilor telefonice. In cele mai mediatizate cazuri, procurorii au obtinut probe folosindu-se de Legea sigurantei nationale, motivand ca persoanele vizate reprezinta un adevarat pericol. Astfel, nu de putine ori, persoane, mai mult sau mai putin vinovate, au fost condamnate exclusiv pe baza acestor probe realizate in urma interceptarilor. Iar de multe ori Parchetul General comite un adevarat abuz, refuzand sa prezinte instantei de judecata autorizatiile de interceptare, motivand, in mod absurd, ca acestea sunt clasificate "secrete de stat", nivel de secretizare "strict secret". Procurorii cer condamnari in baza unor probe obtinute prin ascultarea telefoanelor, despre care judecatorii nu stiu daca sunt sau nu legale. Iar refuzul Parchetului de a arata autorizatiile ii pune pe judecatori intre ciocan si nicovala. Neavand autorizatiile de interceptare, ori inlatura, pe buna dreptate probele obtinute in urma ascultarii telefoanelor. Ori perpetueaza abuzul.Capitala ar putea redeveni o junglaNutu Camataru ar putea iesi din puscarie in aceasta luna, datorita legii sigurantei nationale si a unor procurori din cadrul Parchetului General care au refuzat sa prezinte mandatele de interceptare. Curtea de Apel Bucuresti i-a redus substantial pedeapsa, deoarece Parchetul General a refuzat sa arate autorizatiile. Daca Bucurestiul va fi terorizat din nou de Camatari depinde in acest moment de procurori. Iar daca Parchetul General nu va prezenta la recursul care se va judeca la Inalta Curte in aceasta luna autorizatiile de interceptare si va continua seria abuzurilor prevalandu-se de legea sigurantei nationale, atunci Capitala va deveni din nou o jungla la cheremul unor infractori periculosi. ZIUA prezinta cariera infractionala a lui Sile si Nutu Camataru si a oamenilor acestia. Declaratii din care reiese ca fratii Camataru au fost protejati de oamenii legii ani de-a randul, marturii cutremuratoare despre rapiri, violuri, sechestrari de persoane si trafic de carne vie. Santaj si recuperari. Tentative de asasinat cu grenade. Si multe altele. Si asta pentru a se vedea ce consecinte grave are secretizarea unor mandate de interceptare si refuzul procurorilor de a le prezenta instantei de judecata.Vroia poze cu procurorulVasile Balint, zis Sile Camataru, isi conducea afacerile chiar din arest, fiind foarte interesat de procurorul care a coordonat actiunea impotriva clanului. Un martor care ii montase acestuia camerele video de supraveghere la locuinta declara ca Sile i-a cerut sa scoata la imprimanta persoanele care au participat la una din perchezitii. "In memoria calculatorului se afla inregistrata descinderea facuta de politie si Parchet la adresa din Ion Cornea unde locuia Balint Vasile. Acesta imi ceruse sa prezint concubinei lui imaginile inregistrate in timpul descinderii pentru ca aceasta sa poata sa selecteze persoanele care o interesau, sa le imprim si sa le salvez. Aceasta a indicat doua sau trei persoane care nu aveau fata acoperita, printre care am inteles ca una dintre ele ar fi procurorul care a decis actiunea", spune unul dintre martorii din acest caz. Acesta mai precizeaza ca i s-a cerut sa faca un dispozitiv prin care Sile Camataru sa-si poata incarca telefonul in arest. "Balint Vasile mi-a cerut sa-i confectionez un dispozitiv artizanal de incarcare a unui telefon mobil ce trebuia sa fie disimulat intr-un receptor de radio. Acesta ii era necesar pentru a incarca in secret telefonul mobil pe care-l folosea in arest. L-am facut si l-am dat unei femei ce trebuia sa i-l duca la urmatoarea vizita", mai arata acesta.Inspirat de actiunea "Luna" din anul 2000 a politiei, Sile Camataru a facut si el una cu nume identic. Nu pentru a curata Bucurestiul de infractori, ci pentru a rapi prostituate. Un exemplu in ceea ce priveste modul de recrutare a prostituatelor reprezentativ pentru Sile Camataru il reprezinta actiunea intitulata de acesta "Luna", denumirea fiind inspirata dupa cea cu acelasi nume desfasurata de autoritati. Astfel, Sile, dorind sa-si reinnoiasca lotul de prostituate, a dat dispozitii oamenilor sai sa mearga in anumite locuri frecventate de fetele altor proxeneti, sa le ademeneasca in masini prezentandu-se drept clienti, dupa care sa le transporte la vila din Salaj. Fetele au fost duse la vila unde erau asteptate de Sile care s-a ocupat personal de selectarea acestora. Cele cu aspect fizic placut au fost oprite de Sile pentru a fi exploatate in interes personal, altele au fost vandute, iar cele care nu corespundeau, eliberate. In timpul transportului prostituatelor li s-au pus pungi pe cap pentru a nu recunoaste traseul si locatia unde erau duse", afirma un alt martor. Dar Sile mai facea si acte caritabile. Astfel, in perioada cat a fost inchis in penitenciarul Giurgiu, la cererea acestuia s-au strans de la proxeneti 18.000 de dolari pentru a se sponsoriza construirea unei sali de forta la acel penitenciar. "Sa-l dezmembram pe politist"Gheorghe Cristian, zis "Masca", un alt membru al clanului, declara ca Nutu si-a impus autoritatea datorita faptului ca in relatiile sale a folosit intotdeauna violenta."Chiar si membrii familiei sale il stiau de frica", spune acesta. Oamenii Camatarilor pusesera la cale si posibila ucidere a unui politist. "Fane avusese un conflict cu un politist despre care stiu ca i se spunea Catani, conflict in urma caruia acest politist ii solicita lui Fane 500 de dolari pentru a-si retrage reclamatia. Fluturica mi-a cerut sa iau legatua cu Fane pentru a-i spune sa-i dea 100-200 USD politistului pentru a-si retrage plangerea, iar restul de bani dupa o anumita perioada. Tot Fluturica (foto) a propus ca dupa stingerea conflictului sa nu-i mai dea acelui politist nici un ban si totodata "sa-l ducem pe Moghioros, pe strand si il dezmembram, pentru a se duce vestea", declara Roman Laurentiu, un alt inculpat. Sclavie si organizare militaraSile Camataru facea afaceri si cu Ioan Clamparu, zis "Cap de Porc", unul dintre liderii crimei organizate din Europa. Prostituatele lui Sile erau trimise in Spania. Acolo unde Clamparu detine suprematia, fiind liderul de necontestat al proxenetismului si al traficului de carne vie.Un martor sub acoperire declara ca Sile Camataru, direct sau prin persoane interpuse, racola diverse fete si se ocupa impreuna cu "Limba" de trimiterea acestora in Spania unde acestea se prostituau. "Cunosc faptul ca fetele care se prostituau in Spania trebuiau sa trimita bani in tara pentru Sile Camataru, fie prin intermediul unui transfer bancar, fie prin alimentarea unor carduri. Cunosteam faptul ca in Spania activitatea de proxenetism era controlata de Clamparu (foto), majoritatea fetelor fiind duse in Palma de Majorca. Desi Clamparu era lider necontestat in Spania, fratii Balint isi puteau trimite si ei prostituatele in acea tara, insa doar dupa ce Clamparu era anuntat. Era obligatoriu ca inainte de plecarea fetelor in Spania Clamparu sa fie anuntat", spune martorul. Acesta mai arata ca si dupa arestare, Sile coordona din pusarie traficul de prostituate. " Fetele erau tinute intr-o adevarata sclavie, li se permitea sa se spele la program si erau organizate militareste. Un exemplu concret pe care il stiu personal de la Sile Camataru este taxa de protectie pe care acesta o solicita si o incasa de la proxenetii care actionau in afara tarii, in special in Spania", mai spune martorul. Protectie pentru fratiFaptul ca fratii Camataru au fost protejati de-a lungul timpului de politisti este de notorietate. Altfel nu puteau sa supravietuiasca si sa-si continue faradelegile atat timp.Din pacate, pana in prezent doar cativa politisti de duzina au fost anchetati. Silviu Dudita, zis "Fluturica", inculpat si el, unul dintre oamenii fratilor Camataru, s-a hotarat sa vorbeasca dupa ce a fost amenintat "cu suprimarea vietilor membrilor familiei sale". "Dupa ce Balint Vasile a fost arestat, oamenii lui si-au continuat activitatea de proxenetism. Toate aceste activitati se faceau cu acordul si protectia lui Balint Vasile, care coordona activitatea din penitenciar", spune Dudita. Acesta declara ca fratii Sile si Nutu Camataru aveau fiecare propriul grup. "Grupul lui Nutu Camataru se ocupa cu acte de violenta, cum ar fi recuperari de bani, taxe de protectie si inselaciune. Ca mod de operare a acestui grup, se actiona prin contactarea lui Nutu, iar acesta, la randul lui, ii trimitea pe oamenii lui pentru recuperarea sumelor de bani din care el isi lua o parte ca plata interventiei. O mare parte din banii recuperati erau banii de rulaj ai lui Nutu. Grupul lui Sile Camataru se ocupa cu acte de proxenetism". Referindu-se la prostituatele Camatarilor, Dudita spune ca oamenii acestora "mai dadeau bani si la politisti care opreau masinile cu prostituate pentru legitimare pentru a fi lasate in pace". "De cate ori se facea razie la discoteca Herastrau, gruparea lor era prevenita si nu duceau prostituatele. Au fost preveniti de momentele in care aveau sa-si faca aparitia organele de politie", mai spune Fluturica. O inculpata in dosar spune cum la restaurantul unde patron era un anume Bugati, veneau in calitate de invitati politisti si procurori. Racketi si grenadeO alta persoana invinuita in acest caz povesteste despre modul in care se faceau recuperarile cu violenta de catre Nutu Camataru. "Un exemplu concret al acestor recuperari prin violenta l-am aflat dintr-o discutie cu "Maharu", care mi-a povestit ca un anume "Cioara" ar fi imprumutat cu camata de la Nutu o anumita suma de bani, insa nu a putut sa o restituie la timp. Motiv pentru care Nutu si-a trimis brigada peste acesta si l-ar fi batut. Cioara, pentru a se razbuna, a angajat un cetatean basarabean caruia, in schimbul unei sume de bani, i-a cerut sa amplaseze mai multe grenade in apropierea locuintei lui Nutu Camataru. Stiu ca aceasta actiune nu a fost dusa la capat. Cetateanul moldovean i-a adus la cunostinta lui Nutu planul sau, lasandu-i chiar si grenadele cu care se deplasase la fata locului. Nutu i-a cerut cuiva sa ia grenadele si sa le predea la politie, si sa declare ca le-ar fi gasit in zona Garii de Nord". Rapita si violataNutu numea prostituatele porci, spune un alt membru al gruparii sale. "L-am contactat pe Balint Ion si l-am intrebat unde trimitem porcii astia. Fac precizarea ca prin porci intelegeam prostituata", spune Adrian Panduru. Nu toti cei din jurul lui Nutu erau de acord cu gusturile sale. Intr-o discutie cu Sile Camataru, Panduru i-a spus acestuia ca Nutu "nu se pricepe la meseria noastra, in sensul ca el nu stie cum se lucreaza cu prostituatele si ca el se pricepe cu dobanzile cu dolari multi". Recuperarile de bani se faceau si prin intermediul violurilor. Intr-o alta declaratie, referindu-se la o prostituata, un alt inculpat din dosar spune ca "aceasta mi-a spus ca a fost rapita, batuta si violata de oamenii lui Sile Camataru intrucat proxenetul ei le datora acestora, lui Sile, bani. Neputand sa-l gaseasca pe proxenet, a trimis mai multe persoane sa ia cu forta pe trei dintre prostituatele acestuia. Natasa, Diana si inca una, toate din Republica Moldova. Le-au dus intr-un apartament, le-au batut, le-au violat, obligandu-le sa-si anunte telefonic proxenetul pentru ca acesta sa se prezinte sa le ia si sa-si rezolve problemele cu Sile", declara Tatiana Ceremus. Conflict cu Fane SpoitoruNutu a avut si un conflict cu Fane Spoitoru (foto) imediat dupa ce acesta a iesit din puscarie. "Dupa ce Fane Spoitoru s-a eliberat din penitenciar, a organizat un spectacol cu mai multi lautari. Nutu nu a fost de acord cu participarea lautarilor care cantau la Calipso si a avut loc o discutie contradictorie intre el si Fane Spoitoru. Nutu s-a manifestat cu violenta verbala fata de Fane Spoitoru, a tipat la acesta si a batut cu pumnul in masa, afirmand ca nu se face nimic fara stirea lui", declara un martor sub acoperire.
luni, 3 septembrie 2007
DREPTURILE OMULUI!? CE-S ALEA?
Clanul Ghiambeta
-- Timp de cinci luni, militienii de Dambovita au retinut abuziv in arest un barbat pentru ca i-a deranjat pe interlopul Alfred Ghiambeta, pe procurorii si pe politistii corupti.
La Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost inregistrata o noua plangere impotriva Romaniei. Autorul reclamatiei este un barbat din judetul Dambovita retinut abuziv de politisti si procurori, arestat preventiv, trimis in judecata printr-un rechizitoriu fabricat, pentru ca in cele din urma sa fie achitat. Dan Irimescu cere trei milioane de euro, bani care daca ii vor fi acordati vor fi suportati nu de magistratii care au pus la cale inscenarea judiciara, ci din buzunarele oamenilor de rand. ZIUA prezinta in continuare un caz uluitor care demonstreaza faptul ca in continuare in Romania oameni nevinovati pot fi aruncati dupa gratii. Ca in randurile Politei si Parchetului continua sa existe adevarati militieni.
Dan Irimescu a fost arestat preventiv in septembrie 2004 si trimis in fata instantei de procurorul Marin Valentin de la Parchetul Judetean Dambovita, fiind acuzat de distrugerea unui autoturism. Numai asa autoritatile judiciare ale judetului Dambovita au reusit sa-i inchida gura lui Irimescu, care - in ultimele luni de libertate - protestase prin greva foamei impotriva coruptiei din politia si parchetele si instantele locale. Irimescu a fost judecat in stare de arest preventiv timp de cinci luni. Eliberat din arestul IPJ Dambovita in martie 2005, acesta a reusit sa afle cum unii politisti damboviteni s-au folosit de un interlop local, Alfred Ghiambeta, pe care l-au determinat sa formuleze plangere penala pentru distrugerea prin incendiere a unui autoturism Mercedes. Ancheta a fost pusa la cale de anumiti comisari si inspectori din conducerea Politiei Pucioasa, aflati sub directa coordonare a unor sefi din IJP Dambovita, iar ca "procuror de serviciu" a fost utilizat magistratul Marin Valentin. Au fost gasiti si niste judecatori care sa raspunda comenzilor, sa il aresteze pe Irimescu si apoi sa prelungeasca mandatul de arestare preventiva pentru cinci luni de zile.
In dosarul aflat acum pe rolul CEDO, ce vizeaza flagrante incalcari ale drepturilor omului, Irimescu sustine ca a reusit sa fie achitat in cele din urma intrucat a obtinut stramutarea procesului de la Judecatoria Pucioasa la cea din Medgidia. Magistratii de la aceasta instanta au constatat ca nu exista nici o proba care sa ateste in vreun fel ca Irimescu a incendiat acel autoturism. In sentinta de achitare, judecatoarea Lavinia Patraschioiu a consemnat ca "instanta retine caracterul nefondat al invinuirilor aduse inculpatului" si ca "actul de inculpare este bazat exclusiv pe prezumtii invocate de organele de cercetare penala". Mai mult, judecatorii au retinut ca "pe intreaga durata a urmaririi penale, invinuitului Dan Cornel Irimescu i s-a solicitat o singura declaratie, anterioara retinerii si arestarii preventive". Interesant este faptul ca sentinta instantei de fond a ramas definitiva, Parchetul nedeclarand recurs. Fapt care spune multe despre modul in care s-a desfasurat aceasta ancheta.
Probatoriu falsificat
Constatarile instantei dovedesc existenta unui probatoriu falsificat de la un capat la altul si garantii si norme procesual penale calcate in picioare de politisti si procurori. Plangerea penala formulata de victima Irimescu impotriva politistilor si a procurorului a fost atasata cererii de la CEDO. Chestorul Ion Tomescu, fostul sef al IPJ Dambovita, este acuzat de Irimescu ca "a facut presiuni asupra subalternilor sai pentru incriminarea abuziva". Comisarul sef Dinu Florin Liviu, ca sef in cadrul Serviciului de Investigatii Criminale din IPJ Dambovita, este acuzat ca a actionat ca un militian la ordinul securitatii, inainte de momentul arestarii preventive, cand organele de politie cautau probe impotriva barbatului. "La sfarsitul lunii septembrie 2004, comisarul sef Dinu Florin l-a amenintat si a incercat sa-l determine pe numitul Sergiu Doamna sa scrie o declaratie din care sa rezulte ca i-am dat 1500 euro, pentru ca impreuna cu mine sa incendieze autoturismul, fapt de coruptie judiciara care insa a fost denuntat in fata instantei", arata victima in plangerea sa.
Declaratiile martorilor scrise de politisti
Lista cu politisti acuzati de falsificarea probatoriului continua cu numele lui Rotar Adrian, inspector principal in cadrul IPJ Dambovita, caruia Irimescu ii imputa faptul ca "a scris personal declaratia martorului Virgil Costache", ca "a efectuat o recunoastere dirijata a bidoanelor de benzina", aceste actiuni fiind de fapt baza punerii in miscare a actiunii penale si justificarea propunerii de arestare preventiva pentru distrugere prin incendiere. La fel de grav, sub aspect penal si deontologic, este implicarea comisarului Mircea Stanescu, seful politiei din Pucioasa, in regizarea cercetarii penale si deformarea realitatii in actele de urmarire penala. Potrivit plangerii lui Irimescu, "comisarul sef Mircea Stanescu, care a pus in miscare urmarirea penala prin rezolutie, a mobilizat toti politistii de care dispunea si a participat personal la intocmirea actelor de urmarire penala si la strangerea de probe care vizau incriminarea mea cu dovezi care nu corespundeau adevarului". De asemenea, Simionescu Dorin, subcomisar la politia din Pucioasa, a intocmit si semnat acte de urmarire penala dupa ce a dictat declaratiile unor martori", se precizeaza in plangerea penala. "Grigorescu Costel, inspector principal la Politia din Pucioasa, a participat la efectuarea si intocmirea de acte de urmarire penala cu scopul acuzarii mele, a realizat si semnat rezolutia nr.14271/2004 prin care a stabilit obiective ireale pentru expertiza chimica (a incendierii masinii - n.r.), cu premeditare, pentru a fabrica probe de invinuire", se mai consemneaza in denuntul penal ajuns si pe masa CEDO.
Irimescu reclama o inscenare
Dan Irimescu sustine ca la toata aceasta inscenare au luat parte si anumiti procurori si judecatori. "Procurorul de caz, Marin Valentin, (promovat, ulterior, sef cu delegatie la Parchetul din Moreni - n.r.) a emis si semnat ordonanta din 5 octombrie 2004 de punere in miscare a actiunii penale, a intocmit si semnat rechizitoriul, introducand in actul de urmarire penala o anonima inregistrata la Parchet sub nr.28.393/2004, incalcand normele legale referitoare la asigurarea unui drept real de aparare, toate aceste activitati fiind comise de acest magistrat cu stiinta", sustine Dan Irimescu.
In ceea ce priveste cele doua judecatoare din Pucioasa care au decis arestarea sa preventiva si prelungirea mandatului, Irimescu sustine ca au luat aceasta hotarare fara a avea nici o proba. "Judecatoarea Maria Iordache a dispus in mod vadit ilegal arestarea mea preventiva, emitand mandatul de arestare preventiva impotriva mea cu nr. 13/2004. Judecatoarea Roxana Comsa a respins in mod constant, cu buna stiinta, toate cererile mele de revocare sau de inlocuire a masurii de arestare preventiva, fara a analiza corect toate probele dosarului, inclusiv temeinicia si legalitatea acestei masuri de privare de libertate", acuza Irimescu in plangerea sa.
Silviu ALUPEI
-- Timp de cinci luni, militienii de Dambovita au retinut abuziv in arest un barbat pentru ca i-a deranjat pe interlopul Alfred Ghiambeta, pe procurorii si pe politistii corupti.
La Curtea Europeana a Drepturilor Omului a fost inregistrata o noua plangere impotriva Romaniei. Autorul reclamatiei este un barbat din judetul Dambovita retinut abuziv de politisti si procurori, arestat preventiv, trimis in judecata printr-un rechizitoriu fabricat, pentru ca in cele din urma sa fie achitat. Dan Irimescu cere trei milioane de euro, bani care daca ii vor fi acordati vor fi suportati nu de magistratii care au pus la cale inscenarea judiciara, ci din buzunarele oamenilor de rand. ZIUA prezinta in continuare un caz uluitor care demonstreaza faptul ca in continuare in Romania oameni nevinovati pot fi aruncati dupa gratii. Ca in randurile Politei si Parchetului continua sa existe adevarati militieni.
Dan Irimescu a fost arestat preventiv in septembrie 2004 si trimis in fata instantei de procurorul Marin Valentin de la Parchetul Judetean Dambovita, fiind acuzat de distrugerea unui autoturism. Numai asa autoritatile judiciare ale judetului Dambovita au reusit sa-i inchida gura lui Irimescu, care - in ultimele luni de libertate - protestase prin greva foamei impotriva coruptiei din politia si parchetele si instantele locale. Irimescu a fost judecat in stare de arest preventiv timp de cinci luni. Eliberat din arestul IPJ Dambovita in martie 2005, acesta a reusit sa afle cum unii politisti damboviteni s-au folosit de un interlop local, Alfred Ghiambeta, pe care l-au determinat sa formuleze plangere penala pentru distrugerea prin incendiere a unui autoturism Mercedes. Ancheta a fost pusa la cale de anumiti comisari si inspectori din conducerea Politiei Pucioasa, aflati sub directa coordonare a unor sefi din IJP Dambovita, iar ca "procuror de serviciu" a fost utilizat magistratul Marin Valentin. Au fost gasiti si niste judecatori care sa raspunda comenzilor, sa il aresteze pe Irimescu si apoi sa prelungeasca mandatul de arestare preventiva pentru cinci luni de zile.
In dosarul aflat acum pe rolul CEDO, ce vizeaza flagrante incalcari ale drepturilor omului, Irimescu sustine ca a reusit sa fie achitat in cele din urma intrucat a obtinut stramutarea procesului de la Judecatoria Pucioasa la cea din Medgidia. Magistratii de la aceasta instanta au constatat ca nu exista nici o proba care sa ateste in vreun fel ca Irimescu a incendiat acel autoturism. In sentinta de achitare, judecatoarea Lavinia Patraschioiu a consemnat ca "instanta retine caracterul nefondat al invinuirilor aduse inculpatului" si ca "actul de inculpare este bazat exclusiv pe prezumtii invocate de organele de cercetare penala". Mai mult, judecatorii au retinut ca "pe intreaga durata a urmaririi penale, invinuitului Dan Cornel Irimescu i s-a solicitat o singura declaratie, anterioara retinerii si arestarii preventive". Interesant este faptul ca sentinta instantei de fond a ramas definitiva, Parchetul nedeclarand recurs. Fapt care spune multe despre modul in care s-a desfasurat aceasta ancheta.
Probatoriu falsificat
Constatarile instantei dovedesc existenta unui probatoriu falsificat de la un capat la altul si garantii si norme procesual penale calcate in picioare de politisti si procurori. Plangerea penala formulata de victima Irimescu impotriva politistilor si a procurorului a fost atasata cererii de la CEDO. Chestorul Ion Tomescu, fostul sef al IPJ Dambovita, este acuzat de Irimescu ca "a facut presiuni asupra subalternilor sai pentru incriminarea abuziva". Comisarul sef Dinu Florin Liviu, ca sef in cadrul Serviciului de Investigatii Criminale din IPJ Dambovita, este acuzat ca a actionat ca un militian la ordinul securitatii, inainte de momentul arestarii preventive, cand organele de politie cautau probe impotriva barbatului. "La sfarsitul lunii septembrie 2004, comisarul sef Dinu Florin l-a amenintat si a incercat sa-l determine pe numitul Sergiu Doamna sa scrie o declaratie din care sa rezulte ca i-am dat 1500 euro, pentru ca impreuna cu mine sa incendieze autoturismul, fapt de coruptie judiciara care insa a fost denuntat in fata instantei", arata victima in plangerea sa.
Declaratiile martorilor scrise de politisti
Lista cu politisti acuzati de falsificarea probatoriului continua cu numele lui Rotar Adrian, inspector principal in cadrul IPJ Dambovita, caruia Irimescu ii imputa faptul ca "a scris personal declaratia martorului Virgil Costache", ca "a efectuat o recunoastere dirijata a bidoanelor de benzina", aceste actiuni fiind de fapt baza punerii in miscare a actiunii penale si justificarea propunerii de arestare preventiva pentru distrugere prin incendiere. La fel de grav, sub aspect penal si deontologic, este implicarea comisarului Mircea Stanescu, seful politiei din Pucioasa, in regizarea cercetarii penale si deformarea realitatii in actele de urmarire penala. Potrivit plangerii lui Irimescu, "comisarul sef Mircea Stanescu, care a pus in miscare urmarirea penala prin rezolutie, a mobilizat toti politistii de care dispunea si a participat personal la intocmirea actelor de urmarire penala si la strangerea de probe care vizau incriminarea mea cu dovezi care nu corespundeau adevarului". De asemenea, Simionescu Dorin, subcomisar la politia din Pucioasa, a intocmit si semnat acte de urmarire penala dupa ce a dictat declaratiile unor martori", se precizeaza in plangerea penala. "Grigorescu Costel, inspector principal la Politia din Pucioasa, a participat la efectuarea si intocmirea de acte de urmarire penala cu scopul acuzarii mele, a realizat si semnat rezolutia nr.14271/2004 prin care a stabilit obiective ireale pentru expertiza chimica (a incendierii masinii - n.r.), cu premeditare, pentru a fabrica probe de invinuire", se mai consemneaza in denuntul penal ajuns si pe masa CEDO.
Irimescu reclama o inscenare
Dan Irimescu sustine ca la toata aceasta inscenare au luat parte si anumiti procurori si judecatori. "Procurorul de caz, Marin Valentin, (promovat, ulterior, sef cu delegatie la Parchetul din Moreni - n.r.) a emis si semnat ordonanta din 5 octombrie 2004 de punere in miscare a actiunii penale, a intocmit si semnat rechizitoriul, introducand in actul de urmarire penala o anonima inregistrata la Parchet sub nr.28.393/2004, incalcand normele legale referitoare la asigurarea unui drept real de aparare, toate aceste activitati fiind comise de acest magistrat cu stiinta", sustine Dan Irimescu.
In ceea ce priveste cele doua judecatoare din Pucioasa care au decis arestarea sa preventiva si prelungirea mandatului, Irimescu sustine ca au luat aceasta hotarare fara a avea nici o proba. "Judecatoarea Maria Iordache a dispus in mod vadit ilegal arestarea mea preventiva, emitand mandatul de arestare preventiva impotriva mea cu nr. 13/2004. Judecatoarea Roxana Comsa a respins in mod constant, cu buna stiinta, toate cererile mele de revocare sau de inlocuire a masurii de arestare preventiva, fara a analiza corect toate probele dosarului, inclusiv temeinicia si legalitatea acestei masuri de privare de libertate", acuza Irimescu in plangerea sa.
Silviu ALUPEI
sâmbătă, 1 septembrie 2007
POLITIA ANULUI 2007- RUSINE!!!
Agentul Badarau, bruta de la Sectia 22
-- Caz incredibil la o sectie de Politie din Bucuresti: un agent a batut doi oameni sub privirile indiferente ale colegilor sai * ZIUA ii cere sefului Politiei Capitalei, chestorul Marian Tutilescu (foto), sa ia masuri impotriva tuturor celor vinovati
Filmul descris de cei care au avut de a face cu "organul" demonstreaza ca in Politia Romana sunt inca reminiscente ale vechilor militieni. Mihai Spataru (24 de ani) si Gabriel Geanta (23 de ani) au fost chemati pentru o simpla audiere. Ei sustin ca agentul sef Nicusor Badarau i-a luat de gat, i-a trantit de perete si i-a lovit cu genunchiul in stomac. "O astfel de atitudine eu nu o tolerez in sectiile aflate in subordinea mea. Daca se dovedeste ca asa au stat lucrurile, vom lua cele mai drastice masuri", a precizat chestorul Petru Parvu, seful Politiei Sectorului 6 (care are in subordine Sectia 22). ZIUA cere conducerii Politiei Capitalei sa il suspende pe agentul implicat in incident si sa ia masuri ca astfel de personaje sa nu mai poata fi acceptate printre politisti.
Agresiunea a avut loc joi seara, in jurul orei 18.00. Asa cum ne-a declarat fratele uneia dintre victime, Dragos Spataru, cei doi tineri, angajati ai unei firme de televiziune prin cablu, au fost chemati ca martori in cazul unui incident care avusese loc, in aceeasi zi, intr-un bloc din cartierul Drumul Taberei. Cei doi loviti de politist s-au prezentat, joi seara, la Sectia 22, ca urmare a unui incident in care un coleg al lor fusese batut de catre administratorul unui bloc si sotia acestuia. Incidentul s-a produs dupa ce doi reprezentanti ai unei firme de cablu au vrut sa monteze un fir pentru internet pe acoperisul unui bloc, fapt pentru care administratorul le-a cerut acte legale ca pot realiza acest lucru. Dupa ce angajatii au venit cu actele solicitate, intre ei si administrator, dar si sotia acestuia a izbucnit un scandal, in urma caruia unul dintre muncitori a fost lovit pana la sange. Dragos Spataru a povestit ca: "In cadrul unei operatiuni de instalare a echipamentelor de retea intr-o scara a unui bloc din Drumul Taberei, un angajat al firmei de cablu a fost molestat si agresat de o vecina care nu dorea sa se instaleze echipamentele in blocul in care locuia, desi firma avea un contract in acest sens cu Asociatia de Locatari. Deoarece vecina l-a zgariat destul de rau, practic pielea de pe exteriorul palmelor nu mai exista, respectivul angajat s-a prezentat la Politie pentru a face o reclamatie si a depune plangere impotriva vecinei. Agentul care ii lua declaratia l-a intrebat daca a fost in interes de serviciu in acel bloc si i-a chemat pe sefii lui, adica fratele meu si un coleg".
Audieri cu genunchi in stomac
Astfel, cazul a ajuns in atentia Sectiei 22 de Politie, unde seful firmei de cablu si un alt coleg au venit pentru a afla detalii despre imprejurarile care au condus la scandal. Cei doi, aparent fara motiv, au fost insa agresati de un politist. Asa cum reiese din declaratiile celor doi agresati, cei doi au fost invitati inauntru pentru a sustine declaratia angajatului de la firma de cablu care fusese agresat. Interesant este ca, inainte ca martorii sa ajunga in sectie, agentul Badarau ii spusese celui care a venit sa faca reclamatia ca masina de serviciu fusese data in urmarire. Din informatiile noastre reiese ca masina dotata cu echipamentul corespunzator unei firme care instaleaza cabluri, fusese reclamata chiar de vecina cu care intrase in conflict cel care venise sa depuna reclamatie. "Femeia a sunat la Politie si a spus ca sunt unii care stau de mai mult timp in fata blocului si ca ar putea fi hoti", ne-a explicat un ofiter de Politie. Cert este ca in momentul in care Mihai Spataru a intrebat ce se intamplase cu masina respectiva, agentul a luat foc. "I-a pus o mana in gat, i-a spus ca se crede prea destept, l-a trantit de perete, i-a dat un genunchi in burta, i-a sucit mana la spate", ne-a povestit fratele victimei, Dragos Spataru. La randul lui, Gabriel Geanta a avut parte de un tratament asemanator: "Cand colegul lui l-a intrebat pe politist de ce da in fratele meu, politistul l-a luat si pe el la bataie. L-a prins de gat, cu mana sucita la spate incercand sa il arda cu tigara pe fata", sustine Dragos Spataru.
Cazul, anchetat de Parchet
In cele din urma cei doi tineri au reusit sa iasa din Sectia 22, nu inainte ca agentul Badarau sa iasa pe treptele sectiei si sa le spuna ca nu vor scapa "ca toti sunt smecheri", asa cum a mai precizat Dragos Spataru. Acestia s-au prezentat la Institutul National de Medicina Legala "Mina Minovici" unde si-au scos certificate medico-legale. In plangerea adresata Parchetului Sectorului 6, ei il acuza pe agresor de loviri si alte violente, dar si de faptul ca ar fi fost sub influenta alcoolului in timpul serviciului. Colegii politistului i-au testat alcoolemia, rezultatul iesind negativ. Cert este ca Parchetul Judecatoriei sectorului 6 a preluat ancheta in cazul politistului care i-a agresat pe cei doi tineri in sediul Sectiei 22 de Politie. Cei doi tineri batuti de politist sunt angajatii unei firme de cablu. Ei au fost, ieri, in audienta la seful Politiei Sectorului 6, chestorul Parvu, care a decis trimiterea sesizarilor celor doi tineri la Parchet. "Am demarat deja o ancheta interna. Urmeaza sa ii audiem pe toti cei care au fost prezenti. Fiti convins ca, daca acel agent de politie se face vinovat de cele declarate de tinerii respectivi, voi lua cele mai drastice masuri", a tinut sa precizeze chestorul Parvu. Agentul Badarau este acuzat de loviri si alte violente, iar tinerii care sustin ca au fost agresati si-au scos certificat medico-legal.
-- Caz incredibil la o sectie de Politie din Bucuresti: un agent a batut doi oameni sub privirile indiferente ale colegilor sai * ZIUA ii cere sefului Politiei Capitalei, chestorul Marian Tutilescu (foto), sa ia masuri impotriva tuturor celor vinovati
Filmul descris de cei care au avut de a face cu "organul" demonstreaza ca in Politia Romana sunt inca reminiscente ale vechilor militieni. Mihai Spataru (24 de ani) si Gabriel Geanta (23 de ani) au fost chemati pentru o simpla audiere. Ei sustin ca agentul sef Nicusor Badarau i-a luat de gat, i-a trantit de perete si i-a lovit cu genunchiul in stomac. "O astfel de atitudine eu nu o tolerez in sectiile aflate in subordinea mea. Daca se dovedeste ca asa au stat lucrurile, vom lua cele mai drastice masuri", a precizat chestorul Petru Parvu, seful Politiei Sectorului 6 (care are in subordine Sectia 22). ZIUA cere conducerii Politiei Capitalei sa il suspende pe agentul implicat in incident si sa ia masuri ca astfel de personaje sa nu mai poata fi acceptate printre politisti.
Agresiunea a avut loc joi seara, in jurul orei 18.00. Asa cum ne-a declarat fratele uneia dintre victime, Dragos Spataru, cei doi tineri, angajati ai unei firme de televiziune prin cablu, au fost chemati ca martori in cazul unui incident care avusese loc, in aceeasi zi, intr-un bloc din cartierul Drumul Taberei. Cei doi loviti de politist s-au prezentat, joi seara, la Sectia 22, ca urmare a unui incident in care un coleg al lor fusese batut de catre administratorul unui bloc si sotia acestuia. Incidentul s-a produs dupa ce doi reprezentanti ai unei firme de cablu au vrut sa monteze un fir pentru internet pe acoperisul unui bloc, fapt pentru care administratorul le-a cerut acte legale ca pot realiza acest lucru. Dupa ce angajatii au venit cu actele solicitate, intre ei si administrator, dar si sotia acestuia a izbucnit un scandal, in urma caruia unul dintre muncitori a fost lovit pana la sange. Dragos Spataru a povestit ca: "In cadrul unei operatiuni de instalare a echipamentelor de retea intr-o scara a unui bloc din Drumul Taberei, un angajat al firmei de cablu a fost molestat si agresat de o vecina care nu dorea sa se instaleze echipamentele in blocul in care locuia, desi firma avea un contract in acest sens cu Asociatia de Locatari. Deoarece vecina l-a zgariat destul de rau, practic pielea de pe exteriorul palmelor nu mai exista, respectivul angajat s-a prezentat la Politie pentru a face o reclamatie si a depune plangere impotriva vecinei. Agentul care ii lua declaratia l-a intrebat daca a fost in interes de serviciu in acel bloc si i-a chemat pe sefii lui, adica fratele meu si un coleg".
Audieri cu genunchi in stomac
Astfel, cazul a ajuns in atentia Sectiei 22 de Politie, unde seful firmei de cablu si un alt coleg au venit pentru a afla detalii despre imprejurarile care au condus la scandal. Cei doi, aparent fara motiv, au fost insa agresati de un politist. Asa cum reiese din declaratiile celor doi agresati, cei doi au fost invitati inauntru pentru a sustine declaratia angajatului de la firma de cablu care fusese agresat. Interesant este ca, inainte ca martorii sa ajunga in sectie, agentul Badarau ii spusese celui care a venit sa faca reclamatia ca masina de serviciu fusese data in urmarire. Din informatiile noastre reiese ca masina dotata cu echipamentul corespunzator unei firme care instaleaza cabluri, fusese reclamata chiar de vecina cu care intrase in conflict cel care venise sa depuna reclamatie. "Femeia a sunat la Politie si a spus ca sunt unii care stau de mai mult timp in fata blocului si ca ar putea fi hoti", ne-a explicat un ofiter de Politie. Cert este ca in momentul in care Mihai Spataru a intrebat ce se intamplase cu masina respectiva, agentul a luat foc. "I-a pus o mana in gat, i-a spus ca se crede prea destept, l-a trantit de perete, i-a dat un genunchi in burta, i-a sucit mana la spate", ne-a povestit fratele victimei, Dragos Spataru. La randul lui, Gabriel Geanta a avut parte de un tratament asemanator: "Cand colegul lui l-a intrebat pe politist de ce da in fratele meu, politistul l-a luat si pe el la bataie. L-a prins de gat, cu mana sucita la spate incercand sa il arda cu tigara pe fata", sustine Dragos Spataru.
Cazul, anchetat de Parchet
In cele din urma cei doi tineri au reusit sa iasa din Sectia 22, nu inainte ca agentul Badarau sa iasa pe treptele sectiei si sa le spuna ca nu vor scapa "ca toti sunt smecheri", asa cum a mai precizat Dragos Spataru. Acestia s-au prezentat la Institutul National de Medicina Legala "Mina Minovici" unde si-au scos certificate medico-legale. In plangerea adresata Parchetului Sectorului 6, ei il acuza pe agresor de loviri si alte violente, dar si de faptul ca ar fi fost sub influenta alcoolului in timpul serviciului. Colegii politistului i-au testat alcoolemia, rezultatul iesind negativ. Cert este ca Parchetul Judecatoriei sectorului 6 a preluat ancheta in cazul politistului care i-a agresat pe cei doi tineri in sediul Sectiei 22 de Politie. Cei doi tineri batuti de politist sunt angajatii unei firme de cablu. Ei au fost, ieri, in audienta la seful Politiei Sectorului 6, chestorul Parvu, care a decis trimiterea sesizarilor celor doi tineri la Parchet. "Am demarat deja o ancheta interna. Urmeaza sa ii audiem pe toti cei care au fost prezenti. Fiti convins ca, daca acel agent de politie se face vinovat de cele declarate de tinerii respectivi, voi lua cele mai drastice masuri", a tinut sa precizeze chestorul Parvu. Agentul Badarau este acuzat de loviri si alte violente, iar tinerii care sustin ca au fost agresati si-au scos certificat medico-legal.
TIMISOARA- Profesor Universitar VS Mafia Tiganeasca
Amenintarile bastanilor
1 Septembrie 2007
Malin Bot
Administratia Ciuhandu emite documente cu continut cunoscut dinainte de sefii clanurilor tiganesti implicati in afaceri imobiliare.
Administratia Ciuhandu este din nou acuzata de legaturi dubioase cu sefii clanurilor tiganesti care fac afaceri imobiliare cu scandal in centrul Timisoarei. Ioan Cotaescu, sef de catedra la Universitatea de Vest, acuza administratia ca are „o colaborare fructuoasa cu clanurile tiganesti”.
Profesorul Cotaescu spune ca Primaria i-a refuzat incasarea ultimelor rate la casa, la doua saptamani dupa ce bastanul Ionel Carpaci l-a amenintat ca acest lucru se va intampla.
Terorizati din 2003
Cotaescu este Seful Catedrei de Fizica Teoretica a Facultatii de Fizica de la Universitatea de Vest. In 1997, acesta a cumparat, in baza Legii 112, un apartament intr-o vila de pe strada Trandafirilor 13. In 2003, unul dintre apartamente a fost vandut bastanului Ionel Carpaci, iar acesta si-a schimbat numele ulterior in Kierpacz.
„Au spus ca daca nu le vindem ne distrug pentru ca asta este casa lor. Barbatul mi-a spus ca ma nenoroceste si daca ma tine 20 de ani in procese”, povesteste profesorul universitar. Romii din clanul lui Ionel Carpaci le-au incercat pe toate, de la scandaluri pana la acostarea si amenintarea vizitatorilor.
Bastanul stia tot
Plata catre Primarie pentru apartament nu s-a facut „cu banii jos”, familia Cotaescu incepand sa achite rate lunare. Dupa expirarea interdictiei de vanzare de zece ani, afectat de circul zilnic facut de tigani, profesorul universitar s-a gandit ca ar vinde cuiva care sa poata tine piept clanului Carpaci.
Pentru a putea face asta trebuia sa plateasca in avans suma de 1.100 de lei, cat mai ramasese de achitat pentru casa. Bastanul stia exact cat mai are de platit profesorul si l-a amenintat ca daca nu-i promite lui locuinta, Primaria nu-i va incasa banii.
„Am fost avertizat de vecinii mei romi ca restanta de 1.100 de lei nu o voi putea plati pentru ca Primaria nu imi va permite sa platesc, daca nu le vand lor apartamentul”, declara Cotaescu. „Mi-au spus ca sunt in legatura permanenta cu Primaria si ca tin situatia sub control. Am fost asa de timorat incat chiar am fost pe punctul de a ceda si a le vinde lor apartamentul, din disperare. Am totusi o varsta si nu pot sa ma bat cu tiganii”, a mai adaugat acesta.
L-au refuzat exact cum a spus Carpaci
Dupa doua saptamani de la discutia cu bastanul Carpaci, Cotaescu s-a deplasat la Primarie pentru a achita diferenta de bani. Cererea i-a fost refuzata, in scris, chiar printr-un document semnat de Nicusor Miut, seful Directei Patrimoniu si Adrian Orza, viceprimar.
„Spuneau exact ce mi-au spus tiganii cu doua saptamani inainte. Asta inseamna o colaborare fructuoasa intre clanul tiganesc respectiv si o anumita parte din Primarie”, povesteste Cotaescu. „Semnatura aceea a mea este o stampila de fapt care se pune pe sute de acte. De la Directia Patrimoniu mi s-a spus ca s-a refuzat incasarea banilor pentru ca acea casa este in litigiu si ca Serviciul Juridic a impus asta”, a declarat viceprimarul Adrian Orza.
VERDICT
Primaria a comis un abuz
Pe rolul Curtii de Apel Timisoara se afla, intr-adevar, un dosar in care Ionel Kierpacz, prin avocatul Ernst Toma, revendica pe baza Legii 10 o parte din casa, in numele unor cetateni germani.
„Acest litigiu nu are nicio legatura cu achitarea diferentei de bani. Administratia trebuia sa incaseze banii. Justificarea este o chichita fara nicio baza reala. Sfatul meu este sa depuna banii la CEC si sa faca o plangere penala pentru abuz in serviciu impotriva celor care au refuzat sa incaseze banii, pentru ca au comis o ilegalitate”, a declarat avocatul timisorean Florin Kovacs.
1 Septembrie 2007
Malin Bot
Administratia Ciuhandu emite documente cu continut cunoscut dinainte de sefii clanurilor tiganesti implicati in afaceri imobiliare.
Administratia Ciuhandu este din nou acuzata de legaturi dubioase cu sefii clanurilor tiganesti care fac afaceri imobiliare cu scandal in centrul Timisoarei. Ioan Cotaescu, sef de catedra la Universitatea de Vest, acuza administratia ca are „o colaborare fructuoasa cu clanurile tiganesti”.
Profesorul Cotaescu spune ca Primaria i-a refuzat incasarea ultimelor rate la casa, la doua saptamani dupa ce bastanul Ionel Carpaci l-a amenintat ca acest lucru se va intampla.
Terorizati din 2003
Cotaescu este Seful Catedrei de Fizica Teoretica a Facultatii de Fizica de la Universitatea de Vest. In 1997, acesta a cumparat, in baza Legii 112, un apartament intr-o vila de pe strada Trandafirilor 13. In 2003, unul dintre apartamente a fost vandut bastanului Ionel Carpaci, iar acesta si-a schimbat numele ulterior in Kierpacz.
„Au spus ca daca nu le vindem ne distrug pentru ca asta este casa lor. Barbatul mi-a spus ca ma nenoroceste si daca ma tine 20 de ani in procese”, povesteste profesorul universitar. Romii din clanul lui Ionel Carpaci le-au incercat pe toate, de la scandaluri pana la acostarea si amenintarea vizitatorilor.
Bastanul stia tot
Plata catre Primarie pentru apartament nu s-a facut „cu banii jos”, familia Cotaescu incepand sa achite rate lunare. Dupa expirarea interdictiei de vanzare de zece ani, afectat de circul zilnic facut de tigani, profesorul universitar s-a gandit ca ar vinde cuiva care sa poata tine piept clanului Carpaci.
Pentru a putea face asta trebuia sa plateasca in avans suma de 1.100 de lei, cat mai ramasese de achitat pentru casa. Bastanul stia exact cat mai are de platit profesorul si l-a amenintat ca daca nu-i promite lui locuinta, Primaria nu-i va incasa banii.
„Am fost avertizat de vecinii mei romi ca restanta de 1.100 de lei nu o voi putea plati pentru ca Primaria nu imi va permite sa platesc, daca nu le vand lor apartamentul”, declara Cotaescu. „Mi-au spus ca sunt in legatura permanenta cu Primaria si ca tin situatia sub control. Am fost asa de timorat incat chiar am fost pe punctul de a ceda si a le vinde lor apartamentul, din disperare. Am totusi o varsta si nu pot sa ma bat cu tiganii”, a mai adaugat acesta.
L-au refuzat exact cum a spus Carpaci
Dupa doua saptamani de la discutia cu bastanul Carpaci, Cotaescu s-a deplasat la Primarie pentru a achita diferenta de bani. Cererea i-a fost refuzata, in scris, chiar printr-un document semnat de Nicusor Miut, seful Directei Patrimoniu si Adrian Orza, viceprimar.
„Spuneau exact ce mi-au spus tiganii cu doua saptamani inainte. Asta inseamna o colaborare fructuoasa intre clanul tiganesc respectiv si o anumita parte din Primarie”, povesteste Cotaescu. „Semnatura aceea a mea este o stampila de fapt care se pune pe sute de acte. De la Directia Patrimoniu mi s-a spus ca s-a refuzat incasarea banilor pentru ca acea casa este in litigiu si ca Serviciul Juridic a impus asta”, a declarat viceprimarul Adrian Orza.
VERDICT
Primaria a comis un abuz
Pe rolul Curtii de Apel Timisoara se afla, intr-adevar, un dosar in care Ionel Kierpacz, prin avocatul Ernst Toma, revendica pe baza Legii 10 o parte din casa, in numele unor cetateni germani.
„Acest litigiu nu are nicio legatura cu achitarea diferentei de bani. Administratia trebuia sa incaseze banii. Justificarea este o chichita fara nicio baza reala. Sfatul meu este sa depuna banii la CEC si sa faca o plangere penala pentru abuz in serviciu impotriva celor care au refuzat sa incaseze banii, pentru ca au comis o ilegalitate”, a declarat avocatul timisorean Florin Kovacs.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
