joi, 6 martie 2008

CAMATARII MANA IN MANA CU JUSTITIA!!!!

Dupa ce a anuntat ca respinge recursul anchetatorilor in procesul Camatarilor, Inalta Curte de Casatie si Justitie face o serie de greseli in redactarea minutei care a insotit decizia. Instanta nu a dezvaluit inca pâna la aceasta ora care este pedeapsa cu inchisoarea pe care Nutu Camataru, liderul clanului interlop, urmeaza sa o ispaseasca. Mai mult, in minuta deciziei, judecatorii nu pronunta nici macar o singura data numele lui Ion Balint, cu toate ca recursul DIICOT se referea tocmai la hotarârea Curtii de Apel Bucuresti, prin care acesta a fost achitat in trei fapte penale pentru care a fost condamnat de Tribunalul Bucuresti. Mai mult, instanta suprema a gresit inclusiv titulatura unitatii de parchet care a formulat recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.Minuta ultimei sedinte de judecata din dosarul „Camataru“ lamureste in privinta pedepselor aplicate tuturor celorlalti inculpati, insa nu face nicio referire la Nutu Camataru, precizeaza agentia de presa Mediafax. Astfel, completul de judecata condus de magistratul Madalina Buta si format din judecatorii D. Gheorghe si G. Catanoiu a admis, pe data de 4 martie, doar
recursul declarat de Laurentiu Roman impotriva deciziei din 7 februarie 2007 a Curtii de Apel Bucuresti, contopind pedepsele inculpatului de trei luni, respectiv trei ani de inchisoare, urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani de inchisoare. „Respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti, partea civila Peleg Shaul si inculpatii Balint Vasile, Stoica Angela, Dudita Silviu, Simiranu Marian, Panduru Adrian, Rohat Bogdan, Calin Stefan, Gheorghe Cristian, Cosma Laurentiu, Lungu Ion, Molodetiu Violeta Adriana, Popa Claudiu Sorin etc… impotriva deciziei Curtii de Apel Bucuresti“, se mai arata in minuta deciziei. Eroare de… redactare si omisiunea nominalizariiPrima greseala a textului minutei este aceea ca judecatorii au uitat ca nu Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti a formulat recurs impotriva deciziei din 7 februarie 2007, ci Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) din cadrul Parchetului de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie. In al doilea rând, minuta nu specifica daca Nutu Camataru va executa cei 9 ani de inchisoare, la care a fost condamnat de Tribunalul Bucuresti, sau daca a ramas doar cu o pedeapsa de 2 ani si 8 luni, la cât a fost redusa de catre magistratul Ionut Matei, fost judecator la Curtea de Apel si actual magistrat la Inalta Curte. In schimb, instanta face precizari exacte cu privire la pedepsele aplicate tuturor celorlalti coinculpati din dosar, precum si la deducerea din pedeapsa a timpului retinerii si arestarii preventive a fiecaruia in parte. Mai putin in ceea ce-l priveste pe Nutu Camataru.Pentru a lamuri aceste aspecte, „Gardianul“ a adresat o solicitare catre Biroul de Presa al Inaltei Curti, la care am primit urmatorul raspuns: „Numele intimatului Balint Ion nu apare in minuta deciziei nr. 769/04.03.2008 pronuntata in dosarul nr. 28733/3/2005 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia Penala, deoarece acesta nu a avut calitatea de recurent, fiind doar intimat in recursul Parchetului, care a fost respins. In cauza, recursul a fost declarat de Parchetul de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, insa, dintr-o eroare materiala ce urmeaza a fi indreptata de indata pe site-ul Inaltei Curti, a aparut Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti“.Decizia Curtii Constitutionale, maculaturaSurse judiciare au declarat, pentru „Gardianul“, ca ambele decizii, atât cea pronuntata de Curtea de Apel in februarie 2007, care a micsorat substantial pedepsele membrilor clanului Camataru, cât si cea a Inaltei Curti, care a mentinut decizia instantei de apel, sunt netemeinice si nelegale. Asta, deoarece, la apel, magistratul Ionut Matei a invocat neconstitutionalitatea unor prevederi ale Legii 51/1991 privind siguranta nationala a României, in baza carora anchetatorii au interceptat convorbirile telefonice ale clanului interlop. Judecatorul a inlaturat, astfel, efectele mijloacelor de proba in baza carora inculpatii au fost condamnati, in ciuda faptului ca exista o decizie a Curtii Constitutionale care ii interzicea magistratului sa faca acest lucru. Atât instanta Curtii de Apel, cât si membrii clanului interlop, in frunte cu Nutu si cu Sile Camataru, au invocat, in 2006, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.10, art. 11 alin 1lit d), art. 13 si 15 din Legea nr. 51/1991 privind Siguranta Nationala a României si ale art. 24 alin (4) din Legea 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, exceptii ridicate in dosarul 28733/2/2005, adica in dosarul „Camataru“. Pe data de 7 noiembrie 2006, Curtea Constitutionala a respins aceste exceptii, prin decizia motivata purtând numarul 766, publicata in Monitorul Oficial al României nr. 25 din 16 ianuarie 2007. Cu toate acestea, pe 7 februarie 2007, magistratii Curtii de Apel Bucuresti, care au dat câstig de cauza Camatarilor, ignora decizia Curtii Constitutionale si motiveaza neconstitutionalitatea respectivelor texte de lege. In acest fel, Nutu Camataru a fost achitat pentru infractiunea de complicitate la inselaciune in conventii cu consecinte deosebit de grave, la complicitate la infractiunea de tâlharie si la instigare la santaj, diminuându-i pedeapsa de la 9 ani inchisoare la 2 ani si 8 luni. Impotriva acestor achitari, DIICOT a formulat recurs, pe care Inalta Curte l-a respins.Grefiera spagara l-a sfatuit pe «Masca» sa-si ia avocat pe fostul sef al judecatoarei ButaInformatiile legate de acest dosar, dar si de alte dosare care au legatura mai mult sau mai putin directa cu clanul Camataru sunt de-a dreptul uluitoare. Cu doar câteva zile inainte ca Inalta Curte sa judece recursul DIICOT, unul dintre inculpatii din dosar, respectiv Gheorghe Cristian, zis „Masca“, s-a prezentat la Parchetul Tribunalului Bucuresti, unde a formulat un denunt impotriva Lilianei Constantinescu, grefier la Sectia Comerciala a Curtii de Apel Bucuresti. Fara a mai intra in amanuntele acestui caz, amintim doar ca grefiera i-a pretins lui „Masca“ sume de bani in valoare totala de 7.000 de euro pentru a-si exercita influenta pe lânga magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in vederea obtinerii unei solutii favorabile in respectivul dosar aflat in faza de recurs. Grefiera a fost prinsa in flagrant, in locuinta lui „Masca“, in timp ce primea 3.000 de euro si 1.000 de RON. Potrivit incheierii de sedinta a Tribunalului Bucuresti din data de 22 februarie 2008, care a emis pe numele grefierei un mandat de arestare preventiva, „inculpata s-a oferit sa il ajute (pe „Masca“ – n.red.) in vederea solutionarii favorabile a dosarului nr. 28733/2/205 aflat pe rolul ICCJ, precizându-i ca in complet sunt trei judecatori si cu doi dintre ei a aranjat sa o ajute, dar nu are intrare la presedintele completului, pe nume Buta, dar ca ii recomanda sa il angajeze pe avocatul Bedros, deoarece acesta a fost judecator si, totodata, sef al presedintelui Buta“.

JUDECATORII CORUPTI FARA STAPAN

Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si-au motivat decizia de condamnare a judecatorului Mihai Viorel la patru ani de inchisoare pentru luare de mita, retinând ca „solutia de achitare a inculpatului (…), intrucât fapta nu a fost savârsita de acesta, este rezultatul unei grave erori de fapt determinata de gresita apreciere a probelor, prin denaturarea lor“. Curtea Suprema a apreciat ca „instanta de fond (n.n. – Curtea de Apel Brasov), dupa o expunere nesistematizata si o analiza greoaie a mijloacelor de proba, se axeaza pe sublinierea unor inadvertente intre declaratiile martorilor audiati in cauza in faza de urmarire penala si respectiv de judecata, apreciind ca esentiale unele contradictii privind initiativa demersurilor facute de martorul denuntator“.Judecatorii Curtii Supreme au subliniat in decizia prin care l-au condamnat pe fostul sef al Sectiei Penale din cadrul Tribunalului Bihor, Mihai Viorel, ca instanta care l-a achitat pentru mita de 135.000 de marci germane primita in 1998 pentru a pronunta o solutie favorabila in privinta unui inculpat a interpretat gresit probele de la
dosar. Magistratii Curtii Supreme au casat in parte decizia Curtii de Apel Brasov, retinand ca „instanta de fond a dat o importanta nejustificata unor imprejurari circumstantiale, care nu sunt esentiale pentru stabilirea situatiei de fapt“ si judecatorii fondului au „deplasat artificial centrul de greutate al probatiunii“. In privinta primului aspect, magistratii au fost de parere ca respectivele contradictii dintre declaratiile martorilor erau „justificate de durata mare de timp scursa intre momentul comiterii faptei si datele la care s-a efectuat urmarirea penala (circa 5 ani) si respectiv cercetarea judecatoreasca (circa 8 ani), precum si de perceperea diferita a acestor imprejurari de catre martori“. In legatura cu a doua critica adusa deciziei Curtii de Apel Brasov, magistratii Curtii Supreme au precizat ca instanta de fond a incercat sa demonstreze faptul ca „banii au fost dati de martora Popa Maria denuntatorului Matei Cornel, care nu i-a mai remis inculpatului Mihai Viorel, ajungand, pe cale deductiva, la sustinerea implicita ca denuntatorul Matei Cornel ar fi comis infractiunea de luare de mita“.Probele il incrimineaza pe fostul magistratIn motivarea deciziei de condamnare, magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au constatat ca „momentul consumarii infractiunii este cel al pretinderii sumei de 150.000 de marci germane de catre inculpat in scopul punerii in libertate a martorului Popa Viorel“. Judecatorii au fost de parere ca acest aspect a fost dovedit de catre doi dintre martorii audiati in cauza, ale caror depozitii se coroboreaza cu marturia Mariei Popa, „care a raspuns solicitarii si a pus la dispozitie banii anterior punerii in libertate a sotului sau“. Magistratii Curtii Supreme au apreciat ca judecatorul Mihai Viorel se face vinovat de infractiunea de luare de mita deoarece „elementul material al infractiunii s-a realizat prin cele doua dintre modalitatile normative alternative, trimiterea si primirea“. Astfel, magistratii au retinut in motivarea deciziei de condamnare a fostului judecator Mihai Viorel ca pretinderea banilor a fost urmata de remiterea acestora, in mai multe transe, doua inainte de punerea in libertate a lui Viorel Popa si alta ulterioara acestui moment.Judecatorul a ignorat legeaInalta Curte de Casatie si Justitie a aratat, in aceeasi motivare, ca judecatorul Mihai Viorel a dispus eliberarea provizorie pe cautiune a lui Viorel Popa fara sa tina seama de rigorile legii privitoare la conditiile in care o asemenea cerere poate fi admisa. „Referitor la decizia penala (…) pronuntata de inculpat intr-un complet de trei judecatori (…) este necesar a se arata ca au fost nesocotite dispozitiile procedurale privind admisibilitatea cererii, instanta omitand sa analizeze daca sunt indeplinite cerintele prevazute de lege, respectiv daca infractiunile pentru care inculpatul era urmarit penal se incadrau in cele pentru care legea permite liberarea provizorie“, au precizat magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Ei au explicat ca, potrivit Codului de procedura penala, „liberarea provizorie pe cautiune nu se acorda in cazul savarsirii infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 7 ani“. Desi in cazul inculpatului Viorel Popa urmarirea penala fusese declansata sub aspectul savarsirii unei infractiuni pentru care pedeapsa era cuprinsa intre 3 si 15 ani, magistratul Mihai Viorel s-a limitat in a constata, „sumar, ca cererea este justificata si sunt indeplinite in totalitate conditiile prevazute de art. 160/4 Cod procedura penala“ si a admis cererea formulata de Viorel Popa, punandu-l in libertate. Magistratii au conchis ca pronuntarea acestei decizii penale, dupa ce judecatorul Mihai Viorel „pretinsese si chiar primise o suma de bani in acest scop, face dovada deplina a vinovatiei acestuia in savarsirea infractiunii de luare de mita“ si l-au condamnat la pedeapsa de patru ani de inchisoare.«Delibereaza» la Penitenciarul Oradea Fostul sef al Sectiei Penale din cadrul Tribunalului Bihor a fost trimis in judecata de catre procurorii Directiei Nationale Anticoruptie sub aspectul savarsirii infractiunii de luare de mita. Procurorii anticoruptie l-au acuzat pe fostul magistrat ca in luna iulie 1998 a pretins suma de 150.000 de marci germane din care a primit, in doua transe, suma de 135.000 de marci, in scopul de a pronunta o solutie favorabila in dosarul lui Viorel Popa, care era arestat preventiv pentru santaj si asociere in vederea comiterii de infractiuni. In prezent, fostul magistrat Mihai Viorel este incarcerat la Penitenciarul Oradea, unde isi ispaseste pedeapsa de patru ani de inchisoare pentru luare de mita.

miercuri, 5 martie 2008

«Becalizarea este un factor de poluare a spatiului public»

Sub deviza „Cititul nu dauneaza grav sanatatii“, Remus Cernea, presedintele ONG-ului „Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta“ si autorul cartii „Manifest impotriva becalizarii Romåniei“, prezinta pericolul fenomenului becalizarii asupra tuturor aspectelor vietii romånesti. Autorul tratatului este un protestatar vechi impotriva abuzurilor nascute in societatea romåneasca, acesta participånd la campania „Salvati Parcul Carol, salvati statul de drept“ si la proiectul „Monitorizarea educatiei religioase in scolile publice din Romånia“.- De ce ai ales acest nume pentru carte?- Numele cartii este dat de primul capitol. Becalizarea este atat de larga, incat acum nici nu mai tine de Becali. Becali a ajuns intr-adevar un fenomen, influenteaza, are adepti, dispune de fonduri nelimitate, are acel avantaj numit „Steaua“ si este un pericol pentru democratie, un factor de poluare a spatiului public.- Care ar fi solutiile pe care le vezi pentru a contracara un asemenea personaj?- In primul rand ar trebui sa primeasca crit
ici din partea opiniei publice, fara acestea el va avea legitimitate in expunerea opiniilor. Becali nu ar avea votanti daca guvernul si clasa politica si-ar fi indeplinit atributiile. Un exemplu concret ar fi ca atunci cand Becali i-a ajutat pe sinistrati, guvernul sa-i fi returnat banii. Sper ca Romania sa dezvolte anticorpi impotriva extremismului de orice fel.- Care crezi ca este factorul decisiv care a contribuit la ascensiunea acestui fenomen?- Educatia si cultura civica sunt esentiale aici. In Romania educatia si stiinta au fost cenusaresele bugetelor dupa ’89 si asta reflecta o mentalitate. Fara indoiala Becali este si un produs mediatic pentru ca vinde. Face raitinguri bune la emisiuni si din cauza aceasta este bagat in seama.- Gigi Becali este manipulat, sau deciziile pe care le ia sunt influentate doar de ideile lui?- Becali nu este marioneta nimanui. Asa gandeste el! A avut un sfatuitor de exceptie in persoana lui Dan Pavel, profesorul de la S.N.S.P.A.. Multe dintre lucrurile inteligente pe care le-a facut au fost sub influenta acestui om. Cred ca pentru Dan Pavel motivatia a fost banul, nu pot sa nu presupun asta.- Care ar fi cel mai mare dusman al fenomenului becalizarii?- Cred ca spiritul critic este valoarea absoluta. ~sta ar fi cel mai mare combatant al personajului Gigi Becali.- Consideri ca tratatul tau poate sa contribuie la imbunatatirea imaginii lui Becali?- Categori nu! Sunt o persoana prea putin mediatizata si cartea mea nu ar avea cum sa-i faca publicitate decat daca Becali vrea sa o bage in seama, fapt care ar fi in defavoarea lui.
Google
 

View My Stats