CAMATARII MANA IN MANA CU JUSTITIA!!!!

Dupa ce a anuntat ca respinge recursul anchetatorilor in procesul Camatarilor, Inalta Curte de Casatie si Justitie face o serie de greseli in redactarea minutei care a insotit decizia. Instanta nu a dezvaluit inca pâna la aceasta ora care este pedeapsa cu inchisoarea pe care Nutu Camataru, liderul clanului interlop, urmeaza sa o ispaseasca. Mai mult, in minuta deciziei, judecatorii nu pronunta nici macar o singura data numele lui Ion Balint, cu toate ca recursul DIICOT se referea tocmai la hotarârea Curtii de Apel Bucuresti, prin care acesta a fost achitat in trei fapte penale pentru care a fost condamnat de Tribunalul Bucuresti. Mai mult, instanta suprema a gresit inclusiv titulatura unitatii de parchet care a formulat recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie.Minuta ultimei sedinte de judecata din dosarul „Camataru“ lamureste in privinta pedepselor aplicate tuturor celorlalti inculpati, insa nu face nicio referire la Nutu Camataru, precizeaza agentia de presa Mediafax. Astfel, completul de judecata condus de magistratul Madalina Buta si format din judecatorii D. Gheorghe si G. Catanoiu a admis, pe data de 4 martie, doar
recursul declarat de Laurentiu Roman impotriva deciziei din 7 februarie 2007 a Curtii de Apel Bucuresti, contopind pedepsele inculpatului de trei luni, respectiv trei ani de inchisoare, urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani de inchisoare. „Respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti, partea civila Peleg Shaul si inculpatii Balint Vasile, Stoica Angela, Dudita Silviu, Simiranu Marian, Panduru Adrian, Rohat Bogdan, Calin Stefan, Gheorghe Cristian, Cosma Laurentiu, Lungu Ion, Molodetiu Violeta Adriana, Popa Claudiu Sorin etc… impotriva deciziei Curtii de Apel Bucuresti“, se mai arata in minuta deciziei. Eroare de… redactare si omisiunea nominalizariiPrima greseala a textului minutei este aceea ca judecatorii au uitat ca nu Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti a formulat recurs impotriva deciziei din 7 februarie 2007, ci Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) din cadrul Parchetului de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie. In al doilea rând, minuta nu specifica daca Nutu Camataru va executa cei 9 ani de inchisoare, la care a fost condamnat de Tribunalul Bucuresti, sau daca a ramas doar cu o pedeapsa de 2 ani si 8 luni, la cât a fost redusa de catre magistratul Ionut Matei, fost judecator la Curtea de Apel si actual magistrat la Inalta Curte. In schimb, instanta face precizari exacte cu privire la pedepsele aplicate tuturor celorlalti coinculpati din dosar, precum si la deducerea din pedeapsa a timpului retinerii si arestarii preventive a fiecaruia in parte. Mai putin in ceea ce-l priveste pe Nutu Camataru.Pentru a lamuri aceste aspecte, „Gardianul“ a adresat o solicitare catre Biroul de Presa al Inaltei Curti, la care am primit urmatorul raspuns: „Numele intimatului Balint Ion nu apare in minuta deciziei nr. 769/04.03.2008 pronuntata in dosarul nr. 28733/3/2005 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia Penala, deoarece acesta nu a avut calitatea de recurent, fiind doar intimat in recursul Parchetului, care a fost respins. In cauza, recursul a fost declarat de Parchetul de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, insa, dintr-o eroare materiala ce urmeaza a fi indreptata de indata pe site-ul Inaltei Curti, a aparut Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti“.Decizia Curtii Constitutionale, maculaturaSurse judiciare au declarat, pentru „Gardianul“, ca ambele decizii, atât cea pronuntata de Curtea de Apel in februarie 2007, care a micsorat substantial pedepsele membrilor clanului Camataru, cât si cea a Inaltei Curti, care a mentinut decizia instantei de apel, sunt netemeinice si nelegale. Asta, deoarece, la apel, magistratul Ionut Matei a invocat neconstitutionalitatea unor prevederi ale Legii 51/1991 privind siguranta nationala a României, in baza carora anchetatorii au interceptat convorbirile telefonice ale clanului interlop. Judecatorul a inlaturat, astfel, efectele mijloacelor de proba in baza carora inculpatii au fost condamnati, in ciuda faptului ca exista o decizie a Curtii Constitutionale care ii interzicea magistratului sa faca acest lucru. Atât instanta Curtii de Apel, cât si membrii clanului interlop, in frunte cu Nutu si cu Sile Camataru, au invocat, in 2006, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.10, art. 11 alin 1lit d), art. 13 si 15 din Legea nr. 51/1991 privind Siguranta Nationala a României si ale art. 24 alin (4) din Legea 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, exceptii ridicate in dosarul 28733/2/2005, adica in dosarul „Camataru“. Pe data de 7 noiembrie 2006, Curtea Constitutionala a respins aceste exceptii, prin decizia motivata purtând numarul 766, publicata in Monitorul Oficial al României nr. 25 din 16 ianuarie 2007. Cu toate acestea, pe 7 februarie 2007, magistratii Curtii de Apel Bucuresti, care au dat câstig de cauza Camatarilor, ignora decizia Curtii Constitutionale si motiveaza neconstitutionalitatea respectivelor texte de lege. In acest fel, Nutu Camataru a fost achitat pentru infractiunea de complicitate la inselaciune in conventii cu consecinte deosebit de grave, la complicitate la infractiunea de tâlharie si la instigare la santaj, diminuându-i pedeapsa de la 9 ani inchisoare la 2 ani si 8 luni. Impotriva acestor achitari, DIICOT a formulat recurs, pe care Inalta Curte l-a respins.Grefiera spagara l-a sfatuit pe «Masca» sa-si ia avocat pe fostul sef al judecatoarei ButaInformatiile legate de acest dosar, dar si de alte dosare care au legatura mai mult sau mai putin directa cu clanul Camataru sunt de-a dreptul uluitoare. Cu doar câteva zile inainte ca Inalta Curte sa judece recursul DIICOT, unul dintre inculpatii din dosar, respectiv Gheorghe Cristian, zis „Masca“, s-a prezentat la Parchetul Tribunalului Bucuresti, unde a formulat un denunt impotriva Lilianei Constantinescu, grefier la Sectia Comerciala a Curtii de Apel Bucuresti. Fara a mai intra in amanuntele acestui caz, amintim doar ca grefiera i-a pretins lui „Masca“ sume de bani in valoare totala de 7.000 de euro pentru a-si exercita influenta pe lânga magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in vederea obtinerii unei solutii favorabile in respectivul dosar aflat in faza de recurs. Grefiera a fost prinsa in flagrant, in locuinta lui „Masca“, in timp ce primea 3.000 de euro si 1.000 de RON. Potrivit incheierii de sedinta a Tribunalului Bucuresti din data de 22 februarie 2008, care a emis pe numele grefierei un mandat de arestare preventiva, „inculpata s-a oferit sa il ajute (pe „Masca“ – n.red.) in vederea solutionarii favorabile a dosarului nr. 28733/2/205 aflat pe rolul ICCJ, precizându-i ca in complet sunt trei judecatori si cu doi dintre ei a aranjat sa o ajute, dar nu are intrare la presedintele completului, pe nume Buta, dar ca ii recomanda sa il angajeze pe avocatul Bedros, deoarece acesta a fost judecator si, totodata, sef al presedintelui Buta“.