JUDECATORII CORUPTI FARA STAPAN

Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si-au motivat decizia de condamnare a judecatorului Mihai Viorel la patru ani de inchisoare pentru luare de mita, retinând ca „solutia de achitare a inculpatului (…), intrucât fapta nu a fost savârsita de acesta, este rezultatul unei grave erori de fapt determinata de gresita apreciere a probelor, prin denaturarea lor“. Curtea Suprema a apreciat ca „instanta de fond (n.n. – Curtea de Apel Brasov), dupa o expunere nesistematizata si o analiza greoaie a mijloacelor de proba, se axeaza pe sublinierea unor inadvertente intre declaratiile martorilor audiati in cauza in faza de urmarire penala si respectiv de judecata, apreciind ca esentiale unele contradictii privind initiativa demersurilor facute de martorul denuntator“.Judecatorii Curtii Supreme au subliniat in decizia prin care l-au condamnat pe fostul sef al Sectiei Penale din cadrul Tribunalului Bihor, Mihai Viorel, ca instanta care l-a achitat pentru mita de 135.000 de marci germane primita in 1998 pentru a pronunta o solutie favorabila in privinta unui inculpat a interpretat gresit probele de la
dosar. Magistratii Curtii Supreme au casat in parte decizia Curtii de Apel Brasov, retinand ca „instanta de fond a dat o importanta nejustificata unor imprejurari circumstantiale, care nu sunt esentiale pentru stabilirea situatiei de fapt“ si judecatorii fondului au „deplasat artificial centrul de greutate al probatiunii“. In privinta primului aspect, magistratii au fost de parere ca respectivele contradictii dintre declaratiile martorilor erau „justificate de durata mare de timp scursa intre momentul comiterii faptei si datele la care s-a efectuat urmarirea penala (circa 5 ani) si respectiv cercetarea judecatoreasca (circa 8 ani), precum si de perceperea diferita a acestor imprejurari de catre martori“. In legatura cu a doua critica adusa deciziei Curtii de Apel Brasov, magistratii Curtii Supreme au precizat ca instanta de fond a incercat sa demonstreze faptul ca „banii au fost dati de martora Popa Maria denuntatorului Matei Cornel, care nu i-a mai remis inculpatului Mihai Viorel, ajungand, pe cale deductiva, la sustinerea implicita ca denuntatorul Matei Cornel ar fi comis infractiunea de luare de mita“.Probele il incrimineaza pe fostul magistratIn motivarea deciziei de condamnare, magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au constatat ca „momentul consumarii infractiunii este cel al pretinderii sumei de 150.000 de marci germane de catre inculpat in scopul punerii in libertate a martorului Popa Viorel“. Judecatorii au fost de parere ca acest aspect a fost dovedit de catre doi dintre martorii audiati in cauza, ale caror depozitii se coroboreaza cu marturia Mariei Popa, „care a raspuns solicitarii si a pus la dispozitie banii anterior punerii in libertate a sotului sau“. Magistratii Curtii Supreme au apreciat ca judecatorul Mihai Viorel se face vinovat de infractiunea de luare de mita deoarece „elementul material al infractiunii s-a realizat prin cele doua dintre modalitatile normative alternative, trimiterea si primirea“. Astfel, magistratii au retinut in motivarea deciziei de condamnare a fostului judecator Mihai Viorel ca pretinderea banilor a fost urmata de remiterea acestora, in mai multe transe, doua inainte de punerea in libertate a lui Viorel Popa si alta ulterioara acestui moment.Judecatorul a ignorat legeaInalta Curte de Casatie si Justitie a aratat, in aceeasi motivare, ca judecatorul Mihai Viorel a dispus eliberarea provizorie pe cautiune a lui Viorel Popa fara sa tina seama de rigorile legii privitoare la conditiile in care o asemenea cerere poate fi admisa. „Referitor la decizia penala (…) pronuntata de inculpat intr-un complet de trei judecatori (…) este necesar a se arata ca au fost nesocotite dispozitiile procedurale privind admisibilitatea cererii, instanta omitand sa analizeze daca sunt indeplinite cerintele prevazute de lege, respectiv daca infractiunile pentru care inculpatul era urmarit penal se incadrau in cele pentru care legea permite liberarea provizorie“, au precizat magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Ei au explicat ca, potrivit Codului de procedura penala, „liberarea provizorie pe cautiune nu se acorda in cazul savarsirii infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 7 ani“. Desi in cazul inculpatului Viorel Popa urmarirea penala fusese declansata sub aspectul savarsirii unei infractiuni pentru care pedeapsa era cuprinsa intre 3 si 15 ani, magistratul Mihai Viorel s-a limitat in a constata, „sumar, ca cererea este justificata si sunt indeplinite in totalitate conditiile prevazute de art. 160/4 Cod procedura penala“ si a admis cererea formulata de Viorel Popa, punandu-l in libertate. Magistratii au conchis ca pronuntarea acestei decizii penale, dupa ce judecatorul Mihai Viorel „pretinsese si chiar primise o suma de bani in acest scop, face dovada deplina a vinovatiei acestuia in savarsirea infractiunii de luare de mita“ si l-au condamnat la pedeapsa de patru ani de inchisoare.«Delibereaza» la Penitenciarul Oradea Fostul sef al Sectiei Penale din cadrul Tribunalului Bihor a fost trimis in judecata de catre procurorii Directiei Nationale Anticoruptie sub aspectul savarsirii infractiunii de luare de mita. Procurorii anticoruptie l-au acuzat pe fostul magistrat ca in luna iulie 1998 a pretins suma de 150.000 de marci germane din care a primit, in doua transe, suma de 135.000 de marci, in scopul de a pronunta o solutie favorabila in dosarul lui Viorel Popa, care era arestat preventiv pentru santaj si asociere in vederea comiterii de infractiuni. In prezent, fostul magistrat Mihai Viorel este incarcerat la Penitenciarul Oradea, unde isi ispaseste pedeapsa de patru ani de inchisoare pentru luare de mita.